Operatorul aerian a primit un mesaj oficial despre încetarea asigurării aeronavelor pentru zborurile din spaţiul aerian al Ucrainei, se menţionează pe site-ul companiei, relatează dpa, citat de Agerpres.
Cinci avioane au fost trimise în Spania. Încă două avioane vor fi duse la Belgrad, în Serbia, pentru 'mentenanţă tehnică programată'. În total, compania are 25 de aeronave. Cu o zi înainte, guvernul de la Kiev oferise echivalentul a 590 de milioane de dolari drept garanţii aeronautice.
Anterior, compania aeriană olandeză KLM suspendase complet zborurile către Ucraina. Compania ucraineană SkyUp a fost nevoită să devieze la Chişinău, în Republica Moldova, un zbor de la Madeira, din cauza aceleiaşi probleme de asigurare. Pasagerii au fost transportaţi ulterior la Kiev cu autocarul.
Avioanele companiei germane Lufthansa, pe de altă parte, continuă să zboare în spaţiul aerian ucrainean pentru moment. La solicitarea dpa, un purtător de cuvânt al companiei a explicat că aceasta dispune de o asigurare adecvată. 'Dacă nu ar exista asigurare, nici noi nu am zbura', a spus el.
SUA şi alte ţări avertizează împotriva unei presupuse invazii iminente a Rusiei în Ucraina
De mai multe săptămâni, SUA, dar şi alte ţări avertizează împotriva unei presupuse invazii iminente a Rusiei în Ucraina, invocând o prezenţă sporită a trupelor ruse în apropierea frontierei ucrainene.
Kremlinul respinge în mod regulat acuzaţiile că ar intenţiona să invadeze ţara vecină. Nici Kievul nu consideră mişcările trupelor ruse de la frontiera ucraineană drept pregătiri suficiente pentru un atac, notează dpa.
VEZI ȘI: Germania, anunț total diferit de al SUA: Nu are informații că Rusia a decis să atace Ucraina
Germania și SUA par să nu fie pe aceeași ”lungime de undă” în privința conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Federația Rusă nu a luat încă o decizie în privința atacului asupra Ucrainei, transmite Guvernul Germaniei, citat de Mediafax. Iar anunțul autorităților de la Berlin vine în contextul în care în care cancelarul Olaf Scholz se află la Kiev, pentru o întâlnire cu preşedintele Volodimir Zelenski, vizită ce o prefațează pe ca de la Moscova, unde va avea discuții cu preşedintele Vladimir Putin. Cancelarul Olaf Scholz a ajuns luni la prânz în capitala Ucrainei şi poartă discuţii cu preşedintele Volodimir Zelenski.
"Europa se află într-o situaţie absolut precară, în contextul crizei din Ucraina. Însă până în prezent nu există niciun indiciu că ar fi fost decis un conflict militar", a declarat Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, conform postului ARD şi publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung.
"Disputele beligerante sunt cel mai grav lucru care se poate produce în inima Europei. Încercăm pe toate canalele să menţinem Rusia la masa negocierilor. Rusia trebuie să înţealeagă clar situaţia: în cazul unui atac asupra Ucrainei, vor exista efecte masive pentru Rusia", a subliniat Annalena Baerbock.
Altfel, ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrij Melnyk, a cerut Germaniei să livreze 12.000 de rachete antitanc, pe fondul conflictului cu Rusia. Însă, cel mai probabil că și această solicitare va fi respinsă de către Germania, care a transmis în mod repetat că nu va furniza armament letal Ucrainei.
Luna trecută, autoritățile germane au trimis în Ucraina un spital de campanie, complet echipat, asigurând și instruirea personalului medical, iar ”simbolic” a sprijinit și cu 5.000 de căști, lucru care l-a nemulțumit pe primarul Kievului, Vitali Klitschko. ”Ce fel de sprijin va mai trimite Germania. Perne?”, s-a întrebat, retoric, edilul Kievului.
Statele Unite şi Marea Britanie susţin că Rusia intenţionează să atace Ucraina. "Dovezile indică destul de clar că Rusia pregăteşte o invazie", a afirmat premierul britanic, Boris Johnson, conform BBC, deşi, în acelaşi timp, el crede că "încă există timp ca preşedintele Vladimir Putin să retragă forţele".
Rusia este acuzată că a masat peste 130.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, țară ce este ”blocată” pe trei laturi deja, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia de la Kremlin a cerut garanţii că NATO nu își va continua extinderea spre est, mai mult, susține necesitatea revenirii la ”arhitectura” de securitate dinainte de 1997, fapt care ar însemna că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.
SUA și NATO au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
