Update: Discursul lui Nicușor Dan în Parlament. A fost adoptată hotărârea privind Strategia Națională de Apărare a României / video

Autor: Ioan-Radu Gava

Update: 

Parlamentul a adoptat, miercuri, în şedinţă comună, Hotărârea pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030.

Au fost înregistrate 314 voturi "pentru", 43 'împotrivă' şi 3 abţineri.

Preşedintele Nicuşor Dan s-a referit, miercuri, la prezentarea Strategiei Naţionale de Apărare în Parlament, la ameninţările prezentate în strategie.

"Vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructura critică", a afirmat el.

În acest context, Nicuşor Dan a evocat "războiul de lângă noi şi războiul hibrid pe care Rusia îl desfăşoară împotriva României şi împotriva multor ţări europene, atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare şi consecinţa acestor presiuni asupra democraţiei şi asupra statului de drept".

Totodată, a arătat el, o ameninţare menţionată în Strategia Naţională de Apărare este corupţia.

* Procesul de elaborare a strategiei a avut un puternic caracter interinstituţional, la acesta contribuind toate instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării, precum şi reprezentanţi/formatori de opinie ai societăţii civile, ai think-tank-urilor şi ai mediului academic. Proiectul consolidat al strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă, se arată în documentul prezentat Birourilor reunite ale Parlamentului.

Totodată, se mai arată în document, strategia exprimă viziunea unei Românii moderne şi sigure, care se bucură de pace şi de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetăţenilor săi, în serviciul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora, cu instituţii moderne, transparente şi integre, orientate exclusiv către slujirea binelui public.

Conceptul-cheie al strategiei este independenţa solidară, ca exigenţă strategică şi imperativ de acţiune, pe componentele de securitate şi diplomaţie, se adaugă în document. Astfel, în lumina acestui concept, pe fondul celui mai dificil context internaţional de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-şi interesele naţionale în deplină solidaritate cu partenerii şi aliaţii săi.

În Capitolul 1 - "Principiile Strategiei de apărare" se prezintă viziunea României privind asigurarea securităţii naţionale într un mediu global, marcat de instabilitate conflicte şi competiţie strategică, se defineşte conceptul cheie de independenţă solidară ca autonomie strategică exercitată în deplină solidaritate cu partenerii şi aliaţii NATO şi UE şi se enumără valorile fundamentale - statul de drept, democraţia, libertăţile cetăţeneşti, responsabilitatea instituţională, pragmatismul, eficienţa, predictibilitatea şi onestitatea.

Capitolul 2 - "Evaluarea contextului global de securitate" analizează tendinţele majore până în 2030 şi evidenţiază provocările regionale cu impact asupra României (agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, instabilitatea din regiunea Mării Negre şi Balcanilor de Vest, tensiunile politico-militare, riscurile hibride şi cibernetice, efectele economice ale războaielor comerciale şi ale tranziţiei energetice.

În Capitolul 3, "Ameninţări şi riscuri la adresa statului şi cetăţeanului român. Vulnerabilităţi şi oportunităţi", sunt identificate ameninţările directe, evaluate riscurile interne şi evidenţiate oportunităţile - consolidarea rolului României în NATO şi UE, modernizarea Apărării, dezvoltarea industriei de apărare, inovarea tehnologică, potenţialul energetic şi poziţionarea strategică în regiune.

La Capitolul 4 - "Interese şi obiective naţionale de apărare şi securitate" sunt definite interesele naţionale de securitate precum apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale, protejarea cetăţeanului, rezilienţa instituţiilor, consolidarea democraţiei, prosperitatea economică, securitatea energetică şi alimentară şi sunt stabilite obiectivele strategice - creşterea capacităţii de apărare şi a pregătirii pentru situaţii de criză, întărirea coeziunii sociale şi a rezilienţei naţionale, consolidarea rolului României în NATO şi UE şi în parteneriatele strategice, securizarea frontierelor, infrastructurii critice şi spaţiului cibernetic.

Capitolul 5 - "Direcţie de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale şi apărării României" prevede, printre altele, modernizarea şi dezvoltarea Armatei României, consolidarea sistemului naţional de management al crizelor, întărirea ordinii publice şi combaterii criminalităţii, securitatea economică energetică alimentară şi a lanţurilor de aprovizionare.

În ultimul capitol, "Consideraţii finale", strategia reiterează angajamentul statului român faţă de securitatea naţională, protejarea cetăţeanului şi consolidarea participării active în cadrul NATO şi UE, subliniază importanţa unei abordări integrate şi a mobilizării tuturor instituţiilor statului şi societăţii pentru a răspunde provocărilor de securitate şi confirmă caracterul adaptabil şi prospectiv al strategiei, orientat spre siguranţă, prosperitate şi stabilitate pe termen lung.

Update: Discursul lui Nicușor Dan în Parlamentul României

„Domnule Președinte,

Doamnelor și domnilor,

Strategia Națională de Apărare este rezultatul unui efort comun, și vreau să mulțumesc instituțiilor, organizațiilor, cetățenilor, care, atât în prima etapă, cât în faza a doua de dezbatere publică, au trimis sugestii. Multe dintre ele au fost preluate în acest document.

În primul rând, această Strategie vorbește de securitate națională din perspectiva cetățeanului, adică nu apărăm o abstracțiune - statul român, apărăm cetățeanul român locuitor pe acest teritoriu, și asta ridică niște chestiuni: relația cetățeanului cu statul român, încrederea cetățeanului în statul român, care se poate traduce la un moment dat în disponibilitatea sa de a apăra această instituție complexă, și faptul că - trebuie să recunoaștem - există un decalaj între evoluția în ansamblu a societății românești, evoluția economiei, evoluția așteptărilor cetățeanului român și modul în care administrația publică răspunde acestor așteptări.

Conceptul central este acela de independență solidară, cu două componente - independență și solidaritate. Independență în sensul că acțiunile administrației statului trebuie să fie pe măsura modului în care oamenii de aici văd lumea, și asta tradus în plan internațional în afirmarea acestei identități, și afirmarea interesului care corespunde aceste identități, și, pe de altă parte, evident, solidaritate, respectul nostru față de toți partenerii și față de toate angajamentele pe care ni le-am luat în această lume tot mai complexă.

Documentul are patru capitole importante.

Primul este contextul geopolitic, pentru că, față de strategiile anterioare, s-au produs schimbări importante în context. În primul rând, este pusă în discuție ordinea internațională bazată pe reguli. Avem în vecinătatea noastră un război de trei ani și jumătate, avem conflicte în mai multe locuri de pe glob și vedem că, din păcate, capacitatea organismelor internaționale de a rezolva în mod diplomatic aceste tipuri de conflicte este diminuată. Vedem o evoluție tehnologică accelerată și asta înseamnă inclusiv emergența inteligenței artificiale și asta înseamnă că, cu cât timpul pe care cineva îl petrece pentru a se adapta la aceste schimbări accelerate, cu atât decalajul său față de ceilalți va crește. Vedem o importanță tot mai mare a rețelelor sociale și, prin ele și prin instrumente tehnologice sofisticate, vedem campanii intense de manipulare și dezinformare. În paralel cu punerea în discuție a sistemului internațional bazat pe reguli, vedem o punere în discuție a regulilor deja stabilite ale comerțului internațional, care necesită, de asemenea, un răspuns adecvat. Vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructură critică și avem o proliferare a amenințărilor transnaționale - rețele de trafic, droguri, crimă organizată, terorism. Și, totodată, vedem efecte tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice.

Acesta a fost un rezumat al contextului. Acum, particularizând la România, Strategia are un capitol care se numește „Amenințări, riscuri, vulnerabilități, oportunități”. Pe partea de amenințări, în mod evident, războiul de lângă noi cu toate consecințele care decurg de aici și războiul hibrid pe care, în mod evident, Rusia îl desfășoară împotriva României și împotriva multor țări europene, vedem deci atacuri cibernetice, vedem campanii coordonate de dezinformare și vedem consecința acestor lucruri, presiuni asupra democrației și asupra statului de drept.

În plan internațional, în vecinătatea României, riscurile sunt de instabilitate atât în zona estică, Moldova, Ucraina, în zona sudică, Balcanii de Vest, în zona Caucazului de Sud și, de asemenea, influențe ale insecurității din zona Orientului Mijlociu, care creează premise de export al acestor riscuri către Europa. În ceea ce privește riscurile și vulnerabilitățile interne, aș insista pe capacitatea redusă a administrației publice pe multiple planuri, și o să dezvolt când o să vorbesc de soluții, pe corupție, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, în această sferă, declinul demografic și fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie.
Avem, de asemenea, un nivel relativ scăzut în zona de cercetare, dezvoltare, inovare, o zonă care devine tot mai importantă în competiția globală. Iar în ceea ce privește societatea, cred că un risc important este cantitatea relativ redusă de activitate, activism civic, și ăsta este un lucru important.

Și cu asta am terminat pe partea negativă și o să încep să spun niște lucruri pe pozitiv.

Există niște oportunități pe care România le are. Una este evidentă, faptul că avem un Parteneriat Strategic cu Statele Unite și suntem parte a NATO și a Uniunii Europene, cu toate mecanismele care permit dezvoltare. Vreau să menționez numai Programul SAFE, și vreau să felicit Guvernul și instituțiile implicate pentru efortul pe care l-au desfășurat în aceste două luni și pentru aplicația pe care a depus-o în Programul SAFE.

Vreau, dacă vorbim de NATO, să menționez acest program destinat Flancului Estic, Santinela Estului. Există oportunități importante pentru industria națională de apărare, date de faptul că o să avem în continuare, în anii următori, din păcate, o creștere globală a producției militare, și România are niște avantaje competitive, are tradiție, are locații, are, încă, oameni calificați și are industrii conexe care sunt apropiate și în care soluțiile tehnologice sunt apropiate, IT-ul și industria automotive.

Poziția geografică este o oportunitate, România poate să devină un punct de conectivitate între Europa și Asia, Portul Constanța este o oportunitate. E foarte bine că în doi-trei ani el va fi conectat și pe autostradă, și feroviar cu vestul Europei, Dunărea este, de asemenea, o oportunitate, inclusiv în perspectiva procesului viitor de reconstrucție al Ucrainei.

Și dacă vorbim de Marea Neagră, cred că trebuie să subliniem strategia Uniunii Europene cu privire la Marea Neagră, care a fost adoptată acum un an la inițiativa României. În zona de tehnologie, chiar dacă nu suntem în momentul acesta foarte bine organizați, România are un potențial foarte mare, pentru că avem un sector privat care este competitiv și pentru că avem o calitate a forței de muncă.

Și aș încheia capitolul oportunități cu românii din diaspora. Sunt milioane de oameni care s-au dovedit a fi competitivi într-o piață mult mai competitivă decât piața noastră și orice fel de colaborare cu acești oameni, prin dezvoltarea de afaceri, prin atragerea lor înapoi acasă, poate să fie un uriaș plus pentru România.
În ceea ce privește - și acesta este ultimul capitol - ce este de făcut, ce ne propunem prin această Strategie în zona de apărare propriu-zisă, în mod evident, consolidarea capacităților de apărare, și am pomenit deja toate mijloacele prin care putem să facem asta - întărirea colaborării cu partenerii noștri, fie că vorbim de Statele Unite, fie că vorbim de NATO, de Uniunea Europeană, şi am menționat, fie că vorbim de relațiile bilaterale, și am menționat câteva din programele în care suntem angrenați.

În zona politicii externe, ne propunem să consolidăm parteneriatele noastre strategice și să întărim rolul nostru în organismele și în formatele multilaterale - Uniunea Europeană, NATO, dar și Inițiativa celor Trei Mări, Formatul B9, sunt locuri în care vocea României trebuie să se audă mult mai pregnant.

Vom susține în continuare stabilitatea și dezvoltarea Republicii Moldova. Este un obiectiv important al politicii noastre externe. Vom sprijini în continuare Ucraina. Vom susține, de asemenea, securitatea în zona Balcanilor de Vest și vom susține integrarea în Uniunea Europeană a vecinilor noștri. Este o condiție a stabilității noastre viitoare. 
Marea Neagră este un punct important în politica noastră externă. Pentru că, așa cum am spus, este, pe de o parte, o vulnerabilitate, pe de altă parte, poate să fie o mare oportunitate.

Iar în ceea ce privește politica internă, lupta împotriva corupției e foarte importantă. În primul rând, trebuie să existe o coordonare mai mare între instituțiile care se ocupă de acest fenomen. În al doilea rând, trebuie să prioritizăm marea corupție, pentru că, în momentul acesta, este un amestec între diferite zone de corupție.
În mod explicit, Strategia prevede implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor cu privire la corupție, fără însă să depășim granița între sistem de informații și sistem de justiție și corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie judecarea faptelor de corupție și dau sentimentul publicului că nu se întâmplă nimic în această zonă. Foarte importantă este zona economică, pentru că ea este fundamentul întregii construcții, o stabilitate și predictivitate bugetară, așa cum am menționat, revigorarea industriei naționale de apărare pe oportunitățile pe care le are, promovarea companiilor românești și atragerea investițiilor străine, și aici un rol foarte important îl are diplomația economică, care a lipsit până în momentul ăsta, ca să o spunem foarte deschis. O oportunitate va veni odată cu aderarea la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OCDE.

Şi vreau să mulțumesc Parlamentului pentru celeritatea cu care a transpus rugămințile sau angajamentele, actele normative necesare acestui proces de aderare, și sunt în continuare foarte optimist că în vara anului viitor România va fi membru al OCDE.

Și, foarte importantă, pentru că există o conexiune directă, energia, dezvoltarea proiectelor majore și de producție, și de transport-distribuție este în atenția noastră, pentru că există o conexiune între productivitate și prețul energiei.

O să închei cu rolul cetățeanului cu care am început - e foarte important în realizarea acestei strategii, și în realizarea multor lucruri care țin de dezvoltarea României în viitor, să implicăm cetățenii și societatea civilă, și pentru asta, în primul rând, trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor și asta este corelată cu lupta împotriva corupției.
Ulterior acestei Strategii, o să existe un plan de implementare care va avea termene și indicatori, așa cum are orice plan de implementare, dar nici de strategii, nici de planuri de implementare nu duce lipsă România. Chestiunea este dacă și cum vom reuși să punem în practică ceea ce este scris în aceste documente, și aveți în mine un partener.
Mulțumesc!“, a zis Nicușor Dan.

Știrea inițială:

Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit, miercuri, în şedinţa comună în care preşedintele Nicuşor Dan va prezenta un mesaj referitor la Strategia Naţională de Apărare a României pentru perioada 2025-2030 şi vor fi numiţi preşedinţii Consiliilor de administraţie ale Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radio.

Tot în şedinţă va fi dezbătut şi supus votului proiectul legii pensiilor magistraţilor, reexaminat ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.

La lucrări este prezent, alături de preşedintele Nicuşor Dan, şi premierul Ilie Bolojan, membri ai Cabinetului.

Şedinţa este condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, care a anunţat că şi-au înregistrat prezenţa 312 parlamentari din totalul de 463.