EXCLUSIV  Mesaj puternic de susținere, din Franța, a lui Donald Trump. Profesorul Coșea: Situația se schimbă

FOTO: Agerpres
FOTO: Agerpres

Profesorul de economie Mircea Coșea a vorbit, într-un articol de opinie pentru DCNews, despre politica economică a președintelui american Donald Trump. 

Redăm articolul semnat de analistul economic Mircea Coșea: 

La nici o săptămână de la anunțarea noii politici comerciale marca Trump este aproape imposibil să se liniștească atmosfera greu de suportat a panicii dar și a revoltei marii majorități ai partenerilor comerciali ai SUA. Evident, pentru toți aceștia, practic pentru întreaga economie globală în care au fost incluși și pinguinii, s-a deschis, brusc și violent, o perioadă de incertitudine și de cădere economică.

Într-o atare atmosferă de dezorientare și pesimism pare paradoxală o analiză care să scoată la suprafață meritele și părțile bune ale politicii trumpiste, mai ales atunci când enorma majoritate a analiștilor o consideră ” un rău absolut” .

Dar iată că există și părerea că această politică are și părți bune care ar putea aduce soluții eficiente rezolvării unor probleme de fond ale funcționării economiei globale.

O astfel de abordare aparține unui celebru think tank francez: Le Cercle des Economistes care sub semnătura lui Patrice Geoffron publică la data de 7/04/2025 articolul ”Marches financiers, le declin de l ’ empire americain?”. 

Se afirmă că ofensiva lui Donald Trump are unele virtuți. Denunțarea americană a barierelor comerciale din unele țări arată că, dincolo de tarifele medii scăzute, globalizarea comercială nu a fost niciodată echivalentă cu comerțul liber. Toate țările se protejează într-o măsură mai mare sau mai mică în acest sau acel sector, iar numeroasele „acorduri de liber schimb” semnate în ultimii 25 de ani au reprezentat mai mult protecționism negociat decât libera circulație a mărfurilor.

Strategia Trumpiană reprezintă un accelerator al revenirii puternice a cererii interne ca motor al creșterii, așa cum a cerut Mario Draghi.

Nu se poate să nu existe acord cu documentul justificativ american când denunță strategiile unor țări precum Germania, China sau Japonia, care de decenii și-au blocat cererea internă pentru a-și limita importurile?

Situația se schimbă odată cu noua coaliție germană și dorința Chinei de a susține cererea internă. Strategia lui Trump reprezintă un accelerator pentru revenirea puternică a cererii interne ca motor al creșterii, așa cum a cerut Mario Draghi în decembrie anul trecut pentru Europa.

Părerea studiului citat mai sus este că cei care propun să răspundă lui Trump prin accelerarea goanei către noi acorduri de liberalizare a comerțului se înșală. Noua ordine mondială post-Trump care apare este organizată în jurul autonomiei strategice: este necesar să-și reducă dependența de globalizare, fără a cădea în autarhie și naționalism economic. O cale care rămâne de construit.

De fapt, indiferent de părerea exprimată mai sus, politica Trump poate fi considerată un test de putere sau dovadă de slăbiciune? 

Avalanșa fără precedent de noi tarife introdusă de administrația Trump a reaprins o dezbatere recurentă despre influența americană în lume. Donald Trump, președintele principalei puteri economice și militare din lume, justifică aceste măsuri cu o retorică a declinului: „Țara noastră a fost jefuită, jefuită, violată și devastată”. Trump II pretinde astfel că își „eliberează” țara de un sistem internațional inițiat de Statele Unite în perioada postbelică și susținut pe scară largă de atunci. Rezultat instantaneu: 3 aprilie 2025 se numără printre „top 30” cele mai proaste zile pentru S&P 500 de la înființare, cu pierderi apropiate de cele înregistrate în martie 2020, iar riscul de recesiune este evaluat la 60% de JP Morgan (în timp ce Biden a lăsat o economie în creștere cu 2,8% în 2024).

Pentru a determina strategia de răspuns a restului lumii, și în special a Uniunii Europene, este important să luăm în considerare pericolul pe care îl constituie această ruptură pentru economia americană însăși și să anticipăm efectele acesteia. Revenirea iminentă a stagflației (creștere mediocră + inflație) este o configurație despre care se credea că a fost eradicată încă din secolul al XX-lea în economiile cele mai avansate (la fel de ciudată ca revenirea actuală a unei epidemii de rujeolă peste Atlantic). Yale Budget Lab estimează că noul pachet tarifar ar putea duce la o creștere cu 2,3% a prețurilor de consum în SUA pe termen scurt, reprezentând o creștere medie anuală de 3.800 USD per gospodărie.

Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, nu exclude posibilitatea ca aceste tarife să aibă efecte de durată dincolo de 2025. Companiile americane care se bazează pe componente sau produse finite străine vor trebui fie să absoarbă costurile suplimentare, fie să le transfere consumatorilor, fie să își reorganizeze lanțurile de aprovizionare, ceea ce va necesita timp și investiții considerabile. Astfel, în mod ironic, industria petrolului și gazelor este îngrijorată de efectul tarifului de 25% asupra importurilor de oțel, care va crește automat costurile echipamentelor de foraj și transport. Pe măsură ce șocul macroeconomic trage aurul negru în jos (-15 dolari de la învestirea lui D. Trump), „drill, baby, drill!”  arată rău, cu costuri în creștere și un preț final în scădere.

Cu siguranță, Trump și echipa sa prezintă șocul ca pe un moment rău din care s-a terminat ce era mai rău. Aceasta ar trebui privită ca o formă de optimism al voinței pentru că, întrucât ceața va dura să se risipească (dacă nu se va transforma în haos, ca în 2008), schimbarea care a avut loc nu poate decât să încurajeze afacerile și gospodăriile să aștepte și să vadă. Mai ales că, pentru cei din urmă, scăderea bursei are un impact direct asupra valorii fondurilor de pensii și conturilor de pensii precum 401(k)s și IRA, care sunt investite masiv în acțiuni.

După „sânge și lacrimi”, administrația Trump avansează posibilitatea unor beneficii pe termen lung, cum ar fi repatrierea industriilor prelucrătoare, care ar restabili măreția presupusă pierdută a Americii. Însă, din moment ce regulile nu mai au o mare valoare (fie drept internațional, protecția investițiilor, dreptul concurenței etc.), investitorii ar putea fugi în fața riscului acut de țară pe care îl prezintă acum Statele Unite. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News


Copyright 2025 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]
pixel