”Amendamentul Fritz”, introdus de PSD în noua lege ANI, care a și trecut de verificarea constituțională, cu majoritate de voturi, aprinde spațiul public.
Emil Boc lansează un avertisment dur după decizia CCR privind „amendamentul Fritz”, susținând că miza depășește cazul unei persoane sau al unui partid. Fostul premier atrage atenția asupra riscului ca schimbarea ulterioară a regulilor juridice să creeze un precedent periculos și să alimenteze o „spirală a revanșei instituționale”. În același timp, președinta CCR, Simina Tănăsescu, anunță că va formula o opinie separată, în care va explica de ce consideră prevederea neconstituțională.
O lege ”nu poate schimba, după terminarea jocului, regulile după care a fost jucat ieri”
”Amendamentul Fritz” sau riscul degradării democrației în România. Problema acestui text, amendament din Legea Integrității, depășește cu mult situația unei anumite persoane sau a unui anumit partid politic.
O lege poate schimba regulile de mâine. Nu poate schimba, după terminarea jocului, regulile după care a fost jucat ieri. Legiuitorul este liber să fie mai sever pentru viitor. Nu este însă liber să rescrie trecutul juridic.
Dacă acceptăm că Parlamentul poate modifica ulterior consecințele juridice ale unor situații definitiv constituite, același mecanism ar putea fi utilizat în viitor în numeroase alte domenii.
Majoritățile parlamentare se schimbă.
”Cel mai periculos precedent este acela care oferă justificarea pentru nedreptatea de mâine”
Protecția împotriva retroactivității trebuie să rămână aceeași indiferent cine guvernează și indiferent cine este persoana afectată. Constituția nu protejează persoane. Într-o democrație, cel mai periculos precedent nu este întotdeauna cel care produce cea mai mare nedreptate astăzi. Este acela care oferă justificarea pentru nedreptatea de mâine.
”Dacă ei au putut, și noi putem”.
Puține propoziții sunt mai periculoase pentru o democrație. Pentru că, din acel moment, politica încetează să mai fie competiția dintre proiecte și devine competiția dintre represalii.
Astăzi, o majoritate parlamentară schimbă o regulă și o aplică unor situații juridice născute înaintea acelei reguli. Mâine vine o altă majoritate și spune: există precedentul. Poimâine, o a treia majoritate împinge limita și mai departe. Și fiecare va avea justificarea pregătită: ”Nu noi am început. Dacă ei au putut, și noi putem”.
”Degradarea lentă a statului de drept nu începe printr-o lovitură spectaculoasă”
Așa începe degradarea lentă a statului de drept. Nu neapărat printr-o lovitură spectaculoasă împotriva democrației, ci prin mici excepții acceptate succesiv, fiecare justificată prin precedentul celei anterioare.
Aceasta este spirala revanșei instituționale. La capătul ei nu mai există reguli comune. Există doar alternanța celor care folosesc instituțiile împotriva celorlalți. Iar democrația fără reguli comune devine doar o luptă periodică pentru controlul statului. De aceea trebuie să existe o linie pe care nimeni să nu o treacă!
(...)
”O Constituție care funcționează numai când Puterea este de acord nu mai este o Constituție, este o recomandare”
Pentru că o Constituție care funcționează numai atunci când puterea este de acord cu ea nu mai este o Constituție. Este o recomandare. Curtea trebuie să fie gardianul Constituției. Iar gardianul este valoros tocmai pentru că nu întreabă politicul înainte de a aplica regula. De la „câine de pază” la „câine de companie”!
Există însă un pericol instituțional și mai mare decât o singură decizie controversată: pierderea încrederii publice în independența arbitrului constituțional.
(...)
Cred că este inutil să mai precizez faptul că toată jurisprudența anterioară a Curții Constituționale consacra FĂRĂ ECHIVOC principiul neretroactivitatii legii civile, în baza art. 15 alin. (2) din Constitutie: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.”” arată Emil Boc, în mesajul transmis marți seară.
Simina Tănăsescu, opinie separată pe amendamentul Fritz
În același timp, Simina Tănăsescu, președinta CCR, a explicat, într-un interviu pentru Cotidianul, că are o opinie separată în ceea ce privește ”amendamentul Fritz”: ”Există o decizie a Curţii. Ea urmează să fie adusă la cunoştinţă prin publicare în Monitorul Oficial. Este o decizie a Curţii, adoptată de o majoritate, dar aceea este decizia Curţii, care susţine că prevederea nu este neconstituţională. Vor exista una, două, trei, nu îmi este clar încă exact câte, dar vor exista şi opinii separate care vor susţine contrariul. Pot încerca să explic de ce eu, personal, apreciez altfel şi, în opinia separată pe care o voi redacta, voi explica de ce cred că o astfel de prevedere este neconstituţională. Nu pot argumenta în sens contrar”.
Citește și: Simina Tănăsescu, președinta CCR, spune de ce s-a întâlnit cu Ilie Bolojan vineri, care a fost urgența
