Actuala criză energetică aduce în dicuție una dintre cele mai controversate decizii ale ultimilor ani: restructurarea Complexului Energetic Oltenia și renunțarea treptată la energie pe cărbune. DC NEWS a realizat un amplu reportaj pe marginea acestui subiect.
Criza energetică din România și riscul închiderii complete a centralei nucleare de la Cernavodă readuc în discuție deciziile luate în ultimii ani privind reducerea producției pe cărbune. În plus, modificările recente aduse Legii decarbonizării au inflamat și mai mult discuțiile despre siguranța energetică a țării noastre.
Astfel, situația complicată prin care trece România acum i-a făcut pe specialiști să reevalueze modul în care a fost făcută tranziția de la cărbune la surse mai puțin poluante. Complexul Energetic Oltenia, spre exemplu, a trecut printr-un amplu proces de restructurare, considerat unul eșuat, iar proiectele care trebuiau să înlocuiască energia pe cărbune au întârziat. Situația actuală scoate la suprafață hibele gestionării PNRR-ului și readuc în prim-plan întrebarea dacă România a renunțat prea repede și prea ușor la unele capacități înainte de avea alternative funcționale.
”Au refuzat în mod constant să ne pună la dispoziție documentele. Am catalogat-o drept campanie electorală”
Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj, a declarat pentru DCNews că autoritățile locale nu au avut informațiile necesare pentru a pregăti tranziția, așa că s-a lucrat "în orb".
"Discuțiile pe PNRR vizavi de sectorul energetic au început în august 2020. Am cerut informații pentru că începusem să lucrăm la planul teritorial și pentru noi era o noutate. Consiliul de supraveghere de la acea dată, condus de câțiva liberali, au refuzat în mod constant să ne pună la dispoziție documentele. Atunci am catalogat-o drept campanie electorală pentru că eram implicat eu direct, ca și președinte, și un contracandidat de-al meu care era în consiliul de supraveghere. A trecut vremea și am început din nou să cerem din nou date ca să știm ce scriem. Scriam atunci o analiză și am lucrat în orb. Nu ne-au dat date. Am introdus ca și dată de aplicare întreg județul Gorj ca și posibil beneficiar din fonduri europene. Când ne-am apropiat de momentul adevărului de a depune planul la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ca să fie transmis către Comisia Europeană, undeva în cursul lunii mai-iunie 2021 am cerut din nou: "Domnule, dați să corelăm anumite date să vedem numărul de personal de disponibilizat, care sunt zonele care se închid, cum se va face reconversia profesională, dacă se dau plăți compensatorii sau venim noi cu subvenții pentru salariați, să vedem dacă ia în vedere reabilitarea zonelor afectate, siturile contaminate. Nimic" a dezvăluit Cosmin Popescu, pentru DCNews.
"Planul este secret"
În cele din urmă, au primit răspuns, de la un secretar de stat, dar au aflat că "planul este secret", spune Cosmin Popescu, președintele CJ Gorj.
"Am făcut o adresă către Ministerul Energiei, către domnul Virgil Popescu, pe la începutul lunii iunie 2021 și ni s-a răspuns peste o lună și jumătate de către un secretar de stat prin care ni s-a spus că planul este secret până la momentul în care se pronunță Comisia Europeană. Apoi am văzut și noi ce s-a aprobat și suntem în situația de astăzi.
Am cerut suspendarea planului până nu se discută strategia energetică a României care să fie aprobată printr-o lege. Vorbeam cu oamenii din energie și simțeam pericolul. Aceasta este povestea", a mai spus acesta.
Restructurarea de la CE Oltenia: Puteau fi salvați 700 - 800 de angajați
În acest context, Cosmin Popescu consideră că o parte dintre disponibilizările de la CE Oltenia puteau fi evitate dacă exista o strategie energetică mai clară.
"Am luat hotărârea de a înceta 1.700 de contracte de muncă pe perioadă determinată. Eu cred că pe o analiză clară și dacă aveam o strategie până în 31 august de a ține aceste grupuri în funcțiune, numărul de persoane care puteau să-și continue activitatea era mult mai mare.
Acum mai au 353 de persoane angajate pe perioadă determinată și 6092 pe perioadă nedeterminată. Din calculele mele, cu cele trei grupuri în funcțiune, cu unul în rezervă, ar putea să-și continue activitatea până în anul 2028 toți, după care, prin ieșire la pensie sau alte metode, să mai fie anumite restructurări. Repet însă, dacă se făcea o strategie clară, din cei 1700 cred că puteau fi salvați 700-800 care se specializaseră pe domenii sensibile", a mai spus Cosmin Popescu făcând referire la angajații dați afară în urma restructurării CE Oltenia.
Președintele Federației Naționale Mine-Energie: Majoritatea celor disponibilizați au plecat în afară
Și Dumitru Pârvulescu, președintele Federației Naționale Mine-Energie, spune că România nu a gestionat corect retragerea cărbunelui din sistem.
"Atunci când eminențele din Guvernul României au luat hotărârea de a reduce și de a închide cărbunele, acea chestiune era însoțită de niște plăți. Statul român a uitat de acele angajamente, ne-au lăsat pe noi să ne descurcăm așa cum ne-am descurcat. De altfel, ne-am descurcat de când e energia pe cărbune pentru că inițial tot statul român, prin angajamentele pe care le-a făcut înainte de a începe tărășenia aceasta cu carbonul ne-a pus să facem investiție din surse proprii sau din surse atrase de cel puțin 1,5 miliarde în mediu. După nu s-au mai uitat la asta. "Închideți-le!". Gândiți-vă că și asta este o problemă. I-au dat pe toți afară. Îi formasem, erau tineri cu o anumită capacitate de muncă. Acum majoritatea au plecat în afară și ne trezim în situația în care suntem", a spus Dumitru Pârvulescu.
De ce polonezii și nemții nu și-au închis centralele pe cărbunele?
Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, atrage atenția că problema nu a fost doar renunțarea la cărbune, ci și întârzierea investițiilor care trebuiau să îl înlocuiască.
"De ce polonezii și nemții nu și-au închis cărbunele? Nu și-au închis cărbunele în primul și în primul rând pentru că au niște randamente duble față de ce avem noi, niște costuri mult mai mici și acel rezultant care înseamnă energia electrică produsă de o centrală pe cărbune vine cu un preț care stă în piață. Nu s-a întâmplat acest lucru și în România. În România randamentele, tipul lignitului, conținutul de pământ din lignit, vechimea lor și alte aspecte au făcut ca de fapt costurile să fie unele foarte ridicate.
Costul ridicat însemnă preț ridicat, preț ridicat înseamnă populație sărăcită, înseamnă economie care nu funcționează. Și atunci perspectiva principală de înlocuire a capacităților pe cărbune cu capacități pe gaze a fost legată de disponibilitatea surselor de gaze începând cu 2026-2027 și mai ales faptul că veneau niște randamente mult mai ridicate, ceea ce însemna costuri mai mici, însemna prețuri mai mici, înseamnă o populație mai puțin săracă și o economie care are șanse să funcționeze.
Dumitru Chisăliță: Ideea de a trece de pe cărbune pe gaz nu era doar ideea României
Ideea de a trece de pe cărbune pe gaz nu era doar ideea României, era și ideea Poloniei, și a Germaniei, și a altor multor țări din lumea întreagă. De atunci acele țări s-au mișcat foarte repede, în sensul în care au știut ce au de făcut și au făcut repede proiectele, au dat buzna la producătorii de centrale, au cumpărat acele centrale. În valul doi în care ne-am dus și noi deja centralele erau vândute pe 2-3 ani de zile. Cererea fiind foarte mare, oamenii bineînțeles că au crescut prețurile și atunci banii pe care noi i-am primit nu mai erau suficienți cât să facem proiectul respectiv pe aceast considerent.
Uniunea Europeană a zis: "Domnilor, v-am dat bani, faptul că voi nu i-ați cheltuit când a trebuit nu e vina noastră". Ce însemna asta? Însemna că cineva trebuia să pună acea diferență colosală. Nu a vrut nimeni să pună acești bani în plus. Din diverse motive. Unele de rentabilitate, altele de profitabilitate la nivelul companiilor, altele legate din nou de blocajul și barierele care sunt în general în companiile de stat. Ca atare, s-a pierdut un trend, din punctul meu de vedere, definitiv, sau cel puțin în formatul acesta. La Mintia a venit un investitor privat care a început în 2025 și ieri făceau probele de punere în producție. Deci asta este diferența între un profesionist și cineva interesat într-adevăr de a face ceva și cineva care e interesat doar să-și ia o indemnizație sau salariul", a spus Dumitru Chisăliță.
Ce ne spun bucureștenii despre economisirea cerută de Ilie Bolojan
Între timp, Guvernul Bolojan le cere românilor să economisească curentul în orele de vârf. Iată ce ne-au spus bucureștenii despre asta:
"Economisim, da. Nu mai merge aerul condiționat. Ce să mai scot mai mult de atât? Frigiderul îl poți scoate din priză?", a declarat un bucureștean. Cât despre spălatul rufelor, acesta a spus că spală seara, iar despre apelurile făcute de autorități privind economisirea a spus: "Nu mi se pare ok. De ce trebuie să sufere atâta lume pentru incompetența lor? De aia am ajuns aici, că nu sunt ei în stare de nimic".
"În ultimul timp am început să fiu atent la ce lumini las aprinse în casă. Mă bucur că s-a luat decizia de a se utiliza mai puțină energie pe timp de seara și în oraș. Acum să vedem care sunt și rezultatele" spune un tânăr.
"Omul oricum face economie pentru că el plătește. Cel care ține aerul condiționat îl ține de necesitate. Nu îl ține să consume curent să nu avem noi curent. Omul își face o temperatură cu 10 grade mai mică decât cea exterioară, eventual seara deschide ușile și ferestrele și aia e, altfel simți aerul. Îndemnul la economie e bun. Fiecare și-l face pentru că și-l plătește. De exemplu eu plătesc dublu la kilowatt. Nu îmi convine să consum mult ca să fac în ciudă guvernului. Eu la opt seara mă uit la știri, la filme, nu stau să spăl între 8 și 10 seara", spune un alt bucureștean.
"Să economiseacă Bolojan pentru el, nu noi", spune revoltată o femeie.
"Nu e ok îndemnul acesta. Ar trebui să se gândească și la noi. De ce numai noi să economisim? Să facă și ei", declară alta.
"Eu economisesc, dar Guvernul economisește? Aici e problema. Să se pornească cu lucrurile astea de sus în jos", a spus o altă persoană.