Premierul desemnat, Eugen Tomac, numit de președintele Nicușor Dan, încearcă în aceste zile să obțină votul de încredere al partidelor aflate în fosta coaliție de guvernare, o alianță politică ce s-a destrămat în urma demiterii istorice a guvernului condus de Ilie Bolojan. Situația politică este, în acest moment, extrem de fragilă, iar relațiile dintre partide rămân tensionate, în timp ce niciun actor politic nu exprimă clar susținerea pentru Tomac.
Într-o discuție în exclusivitate cu DC News, analistul politic Cristian Pîrvulescu a analizat în detaliu șansele de reușită ale Guvernului Tomac, posibilele consecințe ale unui eșec în Parlament, precum și erorile strategice majore comise de PSD în actuala criză. De asemenea, acesta explică modul în care partidele își recalibrează calculele politice, unele dintre ele fiind acuzate că își construiesc strategia în opoziție directă cu președintele Nicușor Dan.
"Dacă nu trece guvernul Tomac, criza se adâncește"
”Înainte de a vorbi de șansele guvernului Tomac, trebuie să punctăm și scenariul negativ. Dacă nu trece guvernul Tomac, criza se adâncește. Deja vedem că, pe fondul acestei crize, care nu este decât o criză politică ideică, criza guvernamentală nu este decât una de suprafață, există grupări care profită și încearcă să creeze condițiile pentru o nouă criză, una constituțională și de regim. Aici vorbim de grupările de extremă dreaptă, de la declarațiile de la Saint-Petersburg ale Dianei Șoșoacă, până la cele ale lui Călin Georgescu, care a cerut Parlamentului să suspende 'președintele nelegal', care a dat o lovitură de stat, până la jocul lui George Simion, care este obligat de cei doi să meargă pe aceeași linie, altfel pierde legătura cu electoratul.
De altfel, avem o încercare evidentă de radicalizare, în condițiile în care politicile de austeritate au creat enorm de multe nemulțumiri. Ca urmare, ajungem la tema principală a discuției noastre. Partidele politice, evident, în urma primei runde de consultări a prim-ministrului desemnat, își manifestă, și nu e nimic surprinzător, pozițiile divergente. Fiecare încearcă să negocieze. Noi suntem, în continuare, într-un proces de negociere. Am asistat, înainte de moțiunea de cenzură și după moțiunea de cenzură, la asumarea anumitor puncte de negociere maximale. PSD a ajuns atunci într-o situație în care nu mai putea să dea înapoi, trebuie să meargă pe moțiune.
"PSD a făcut o greșeală pe care acum o plătește din plin"
În această criză, din punctul meu de vedere, PSD a făcut o greșeală pe care acum o plătește din plin, și anume că nu a așteptat trecerea celor 45 de zile până când interimatul, după demisia miniștrilor, se încheia și când prim-ministrul ar fi trebuit să primească un vot de încredere în Parlament. Atunci nu ar fi putut fi învinuit că a făcut o alianță cu extrema dreaptă. PSD a vrut să grăbească deznodământul și nu l-a grăbit. Mâine sau poimâine, pe 11 iunie, vor trece cele 45 de zile de la momentul în care miniștrii social-democrați și-au dat demisia. Criza aceea a ideilor nu s-a rezolvat. Din contră, ea s-a adâncit. Atunci, toate partidele își manifestă această tendință, discută despre necesitatea guvernului politic, dar știm foarte bine că nu există condițiile pentru o majoritate politică și nici pentru un guvern minoritar.
Executivul Tomac nu este un simplu guvern tehnocrat, ci unul "de gardă"
Ca urmare, soluția de compromis pentru o perioadă limitată de timp este un guvern independent, nu este un simplu guvern tehnocrat. Se poate explica de ce posibilul guvern al domnului Tomac este unul tehnic. Este un guvern tehnic, de gardă. În teoria politică, în politica comparată, discuțiile legate de guvernele tehnocrate sunt punctate într-un articol celebru, din 2014, al lui McDonnell, care explică că există trei tipuri de guverne. Primul tip este cel în care premierul este tehnocrat, iar miniștrii sunt politici. Aici e cazul românesc prin definiție. Putem să dăm exemple precum Stolojan, Văcăroiu, în ’96, și Isărescu și Cioloș. Cioloș nu e luat în calcul de McDonnald pentru că articolul e scris în 2014, iar Cioloș a venit în 2015. În toate aceste cazuri am avut tehnocrați, deși am rezerve în ceea ce privește tehnocrația lui Cioloș, era, de fapt, independent, dar nu la aceeași dimensiune cu cea a lui Eugen Tomac de astăzi. Există guverne tehnocrate pure, care sunt foarte rare. Acolo toți sunt tehnocrați. Într-un final, există și cazurile speciale cu guvernele de gardă. Sunt guverne care trebuie să asigure că se creează condițiile necesare pentru un guvern politic. Cred că în situația asta suntem.
"Dacă miniștrii nu vor fi cu adevărat independenți, ci vor fi legați mai mult sau mai puțin de un partid, atunci ceilalți vor profita"
Eugen Tomac este independent de partide, a spus-o președintele. Totuși, e independent de partidele parlamentare. Acum, întâmplător, se află în situația asta pentru că și-a dat demisia. El nu este și nu o să fie niciodată nepolitic. Este cât se poate de politic. Promite un guvern tehnic, de independenți, dar întrebarea e cât de independenți sunt acești oameni de partidele politice? Cred că e una din erorile pe care le face. Dacă miniștrii nu vor fi cu adevărat independenți, ci vor fi legați mai mult sau mai puțin de un partid, atunci ceilalți vor profita. Cred că ați văzut deja discuția legată de așa-numiții miniștri independenți față de PSD, pe care îi descria Ciucu. Ei creează dificultăți. PNL-ul nu va avea argumente să nu voteze guvernul dacă acesta va fi format din independenți cu prestigii indiscutabile. Dacă, în schimb, există persoane care sunt ușor de atacat, ușor de pus în anumite categorii sau 'sertărașe', atunci va fi mult mai dificil.
"Cu atât va avea șansele mai mari să treacă noul guvern..."
Nu există alternativă la această formulă, pentru că prelungirea crizei nu face decât să avantajeze extrema dreaptă și să împingă și mai departe România într-o stare de imprevizibilitate. Partidele sunt invitate să-și dovedească rațiunea și părerea mea este că ar trebui să accepte un guvern pe termen limitat. De fapt, era foarte important ca partidele să-i ofere acestui guvern un termen de garanție, de 6 luni sau de un an, în care toate se angajează că nu votează o moțiune de cenzură. Mi-e teamă că această posibilitate nu există. Mi-e teamă că partidele fac un calcul împotriva președintelui. Altfel spus, calculează că acest guvern va eșua și că președintele va fi principalul responsabil. Ele își vor asuma atunci responsabilitatea, dar și dominanța. În momentul de față, partidele nu au forța și imaginea președintelui. Alți jurnaliști m-au întrebat dacă nu cumva riscăm să ne îndreptăm spre un regim prezidențial. Nu, pentru că nu avem condiții instituționale pentru un regim prezidențial și nici politice. În momentul de față, președintele are mai multă legitimitate decât partidele, chiar dacă formațiuni precum PNL și USR încearcă să-i diminueze legitimitatea, acuzându-l că a trădat votanții și că s-a înțeles cu PSD. Va fi foarte important ca Eugen Tomac să dovedească că este de bună credință și că miniștrii săi nu sunt apropiați de unul sau altul dintre partide. Aici este soluția. Cu cât miniștrii vor fi mai prestigioși și departe de partide, cu atât va avea șansele mai mari să treacă noul guvern”, a explicat Cristian Pîrvulescu, analist politic, pentru DCNews.
CITEȘTE ȘI: ”Sunt în grafic. Voi veni cu un guvern de oameni pregătiți” - Eugen Tomac, declarații de ultim moment