Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) intenționează schimbarea regulilor prin care pacienții pot beneficia de tratamente în unități medicale private finanțate din programele naționale de sănătate. Măsura ar viza oncologia, diabetul, bolile cardiovasculare, transplantul, PET-CT, bolile rare.
Conform unui proiect pus în transparență decizională, accesul la aceste servicii va fi condiționat de gradul de ocupare și de capacitatea spitalelor publice de a prelua pacienți.
Președintele CNAS, conf. dr. Horațiu Moldovan, susține că măsura ar putea contribui la scăderea timpilor de așteptare, precum și la o gestionare mai eficientă a resurselor din sistemul sanitar.
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afectiuni Cronice din România (COPAC), avertizează că aplicarea acestor formule de calcul, în lipsa unor registre naționale de boli și a unui sistem informatic funcțional, va duce, dimpotrivă, la creșterea timpului de așteptare pentru consultație sau tratament. Măsura ar limita dreptul pacientului de a-și alege medicul și, în unele zone, ar lipsi pacienții de tratament.
Datele nu sunt reale, fără registre naționale
”Problema este că formula de calcul pe baza căreia se vor contracta serviciile medicale cu furnizorii privați, avertizează Radu Gănescu. Proiectul pus în transparență vine cu o formulă de calcul pe bază unor date statistice, adică nu sunt niște date reale pe care să faci o ecuație, pentru că nu avem registre de pacienți, date în timp real cu numărul de pacienți tratați într-un anumit centru. Neclaritatea de aici ar putea să ne dăuneze, în modul în care vor fi evaluate aceste servicii la nivel de fiecare furnizor.
Am înțeles că va întreba Casa de Asigurări clinicile de stat dacă au sau nu capacitatea de a trata pacienții, dacă au locuri. Spitalul va zice că da, am capacitatea să tratez 500 de pacienți.
Dar, nu contează că sunt cozi de 5-10 persoane zi la ușa medicului, nu contează listele de așteptare, nu contează că serviciile respective sunt la un nivel de calitate mai scăzut?
Dacă noi facem niște ecuații să mai contractăm niște furnizori privați pe baza acestor date care sunt, să spunem neclare sau nu sunt pe date reale, este clar că rezultatul nu va fi unul foarte corect.
Dreptul pacientului de a-și alege medicul nu mai e respectat
În oncologie sau neurologie sunt foarte multe tratamente care se fac numai în privat. Și, cumva, ajungem la chestia următoare, respectiv ce facem cu legea care îi oferă pacientului dreptul de a-și alege furnizorul de servicii medicale, din moment ce se limitează dreptul în funcție de capacitățile din fiecare județ?
Poate eu vreau să merg în privat, am condiții mai bune, sunt mai bine tratat, medicul este mai empatic. Este opțiunea mea să îmi aleg furnizorul!
De ce nu respectă CNAS acea declarație, spusă zi de zi, respectiv că finanțarea trebuie să urmeze pacientul, de ce limitează dreptul pacientului de a-și alege medicul?
Ce situații ar putea apărea pe termen lung
Dacă acum 10 ani aveam 100.000 de pacienți oncologici, acum avem 240.000, conform datelor CNAS. Nevoia de servicii medicale este în creștere. Și este clar că statul, instituțiile publice nu își cresc capacitatea la fel de repede ca instituțiile private și va fi complicat.
Faptul că se dorește transparentizare și uniformizare la modul cum se contractează este foarte corect, dar dacă facem asta pe niște date pe care nu le avem apare o mare problemă. Acum câteva luni, când s-au modificat programele Monitor și s-a limitat decontarea, pe anumite patologii, doar o dată pe an, cei de la CNAS au uitat un singur lucru, respectiv niciun furnizor de servicii nu poate să verifice, în timp real, dacă un pacient a mai beneficiat de investigații Monitor sau nu. Și, acum, suntem în situația în care pacienții care ar trebui să beneficieze măcar o dată pe an nu pot să beneficieze de ele.