Dr. Monica Trofin-Bănescu (Sanador) a explicat la interviurile DC News și DC Medical când ar trebui efectuat screeningul cardiac și ce analize sunt necesare pentru evaluarea reală a riscului cardiovascular.
Bolile cardiovasculare nu mai sunt o problemă exclusivă a persoanelor în vârstă. Tot mai des, medicii se confruntă cu pacienți de 35-40 de ani care ajung la spital cu afecțiuni cardiace severe, iar evoluția acestora poate fi rapidă și agresivă. În acest context, prevenția și depistarea precoce devin esențiale.
Dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC, la Spitalul Clinic Sanador, a fost invitata lui Val Vâlcu la interviurile DC Medical și DC News, unde a atras atenția că un screening efectuat la timp poate identifica factorii de risc înainte de apariția simptomelor și poate reduce semnificativ riscul unor evenimente cardiovasculare majore. Astfel, medicul a explicat de ce evaluarea inimii ar trebui să înceapă în jurul vârstei de 35 de ani și ce investigații sunt recomandate pentru un bilaț complet.
De ce persoanele de 35 de ani ar trebui să facă un screening cardiac
"Am mai spus-o și cu alte ocazii. În ultimii ani vedem pacienți din ce în ce mai tineri care se prezintă cu impact, la care tabloul clinică este extrem-extrem de agresiv, pentru că tinerii au un răspuns la astfel de patologii care încă nu a dezvoltat o compensare. Organismul lor nu este obișnuit cu o boală. Prin urmare, răspunsul în fața unui unui eveniment acut este mult mai agresiv și pacienții tineri trebuie să beneficieze cel mai prompt de o recuperare rapidă, de o reintegrare socială și de un prognostic pe termen lung cât mai bun. De aceea, și asta ca să răspund întrebării dumneavoastră, pacienții sau persoanele în jurul vârstei de 35 de ani ar trebui să facă un screening cardiac.
Care este cel mai accesibil screening cardiac
Dacă vorbim de un screening cardiac cât mai accesibil, este acel screening recomandat de medicul de familie - profilul lipidic, măsurarea tensiunii arteriale. Dacă vorbim de programe de screening personalizate, atunci ele se întâmplă prin recomandarea unui medic cardiolog în cabinetul de cardiologie.
Ce analize îți arată adevăratul risc cardiac
Și pe lângă acest profil lipidic clasic, recomandăm acum și analize personalizate, analize mai specifice pentru riscul de a dezvolta boli de inimă, și acestea sunt: lipoproteina (a), homocisteina, proteina C reactivă (hsCRP) înalt sensibilă. Acestea sunt analize care practic se adaugă profilului lipidic clasic și fac parte dintr-un bilanț inițial de screening cardiac. Ulterior, în cabinetul de cardiologie are loc și un screening printr-un EKG de 12 derivații, un EKG de rutină și o ecografie cardiacă. Ecografia cardiacă, probabil că se știe, este o metodă imagistică non-invazivă care evaluează funcția inimii sau randamentul inimi.
Aceste investigații se fac într-un bilanț inițial de evaluare al pacienților și ulterior, în funcție de vârstă, în funcție de factorii de risc asociați, se pot recomanda și alte investigații mai amănunțite. Investigații mai amănunțite imagistice, funcționale, dar și de laborator", a spus dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC, la Spitalul Clinic Sanador.
Colesterol bun și colesterol rău. De ce trigliceridele crescute sunt un semnal de alarmă
Apoi, discuția s-a îndreptat către colesterol, un subiect cu care mulți oameni s-au obișnuit și pe care nu îl mai consideră alarmant dacă simptomele lipsesc. Dr. Monica Trofin-Bănescu a explicat de ce valorile colesterolului nu trebuie ignorate și ce investigații ne pot oferi informații importante despre riscul genetic de a dezvolta boli cardiovasculare.
"Testele de sânge încep cu colesterolul. Deja o mare parte a publicului e familiarizat cu conceptul de colesterol bun și colesterol rău. Știu că trigliceridele crescute sună semnalul de alarmă, pe de o parte, pe de altă parte, nu prea se sperie: "E mare, dar, uite, nu doare nimic, mai vedem". Regimul alimentar poate să nu poate fie ținut, nu știm cât de util...", a intervenit apoi Val Vâlcu.
"Exact, oamenii oarecum s-au obișnuit cu conceptul acesta: "Am colesterolul rău mare, nu mai impresionează". Oamenii au nevoie de informații suplimentare și atunci ne interesează să mergem mai în profunzimea lucrurilor.
Pe care dintre părinți îi vei moșteni? Dr. Monica Trofin-Bănescu: Răspunsul este simplu
Sigur, să fie colesterolul rău mare în sânge nu este ceva de dorit, dar generația aceasta de 35-45 de ani, care este focusată pe sănătatea sa fizică, are nevoie de informații mai specifice. De exemplu, unul din părinți a avut evenimente coronariene, afecțiuni cardiovasculare, și persoana respectivă se întreabă pe care dintre părinți îi va moșteni.
Răspunsul este simplu: lipoproteina (a), care arată practic riscul genetic de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare. Asta încerc să subliniez de fiecare dată în discuțiile cu aceste persoane care vin pentru o evaluare cardiologică, fiecare indicator reprezintă un un maker de prognostic, dar cumva tabloul clinic trebuie gândit în ansamblu. De exemplu, există persoane care spun: "Am mâncat sănătos toată viața, nu am fumat, mi-am păstrat o greutate optimă și cu toate acestea am făcut infarct miocardic". Da, sunt de acord că este furstrant, dar nu a fost tabloul clinic complet.
Tabloul clinic complet ar fi să ne uităm și ce moștenim genetic de la părinții noștri, ce destin medical au avut ei și aceste analize mai specifice, cum este lipoproteina (a), care arată riscul nostru genetic, indiferent de factorii de risc de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare", a explicat medicul.
Dr. Monica Trofin-Bănescu, sfat pentru românii stresați. Secretul unei vieți fericite
Întrebată ulterior cât de mult influențează stresul sănătatea cardiovasculară, medicul a explicat că acesta este un factor major de risc și a oferit câteva recomandări pentru gestionarea lui în viața de zi cu zi.
"Contează stresul, profesia? Nu prea poți reduce stresul în lumea modernă: solicitări acasă, la serviciu, traficul te stresează...", a întrebat apoi Val Vâlcu.
"Da, stresul este un factor de risc cardiovascular extrem de important și asta s-a dovedit prin migrarea populației către mediile urbane. Deci știm deja că stresul este un factor de risc cardiovascular important, dar mai important de atât, în ultimii ani se dezvoltă conceptul de cum manageriem stresul. Cu alte cuvinte, perceperea stresului este într-o oarecare manieră și ceva subiectiv și s-au dezvoltat metode de management al stresului, tot în ideea de a scădea riscul de afecțiuni cardiovasculare. A fost și un studiu foarte cunoscut, pe o durată foarte mare de ani. Ideea studiului era care este secretul unei vieți împlinite sau a unei vieți fericite, dar prin corelații s-a văzut că a scăzut și stresul. Unul dintre răspunsuri a fost natura relațiilor umane pe care le dezvoltăm. Cu alte cuvinte, relațiile sociale pe care le avem cu colegii la muncă, cu oamenii cu care interacționăm în trafic, cu familia noastră, cu prietenii noștri, sunt un un mod extrem de benefic de a manageria stresul", a mai spus a spus dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC, la Spitalul Clinic Sanador..
"Avem și expresia își face inimă rea", a amintit Val Vâlcu.
"Exact, aceste metafore au în spate un substrat. Contează extrem de mult cum răspundem la situațiile stresante și ce metode avem de a scădea nivelul de stres", a punctat medicul.