Bogdan Hossu a criticat ideea potrivit căreia localitățile ar trebui să se autofinanțeze și a explicat de unde ar trebui să vină banii pentru susținerea administrațiilor locale.
Bogdan Hossu, preşedintele confederaţiei sindicale Cartel Alfa, a vorbit despre problema deficitului bugetar și a spus că reducerea cheltuielilor trebuie să vizeze toate instituțiile publice. El a spus că multe localități nu își pot acoperi singure cheltuielile și că finanțarea acestora trebuie să vină din impozitele pe proprietăți și din veniturile generate de activitatea economică locală.
Video:
„Problema acoperirii deficitului nu este numai problema Guvernului central. Deficitul este produs de toate instituțiile publice care consumă, într-o formă sau alta, bani publici. Asta înseamnă că trebuie strânsă cureaua la toate instituțiile publice”, a spus Bogdan Hossu.
„Mai ales că vorbim de sute, poate mii de localități care nu se autofinanțează”, a spus jurnalistul Mihai Ciobanu.
„Nici nu se pot autofinanța. Chestiunea cu autofinanțarea, după mine, este o prostie. Trebuie să identificăm sursele de unde se pot finanța unitățile administrativ-teritoriale. În principal, este din impozitul pe proprietățile cetățenilor care sunt în aria respectivă. Întrebarea este dacă acest impozit acoperă cheltuielile la o administrație locală. Răspunsul este: „Nu”.
A doua sursă este cota parte care revine din mediul economic care se desfășoară pe aria unității administrativ-teritoriale respective. Este evident că la Popândău' din Deal nu o să se ducă nimeni.
Inclusiv schemele de ajutor de stat sunt prost făcute. Domnule, nu da unui investitor ajutor dacă își face o unitate economică la oraș, pentru că înseamnă că polarizează resursa umană care să vină la oraș”, a spus Bogdan Hossu.
Investițiile în zonele rurale pot susține dezvoltarea regională
Bogdan Hossu a vorbit despre necesitatea dezvoltării regionale prin investiții în zonele rurale, care ar crea locuri de muncă și ar susține mai multe comune din aceeași zonă.
Acesta a criticat faptul că foarte multe investiții se fac în marile centre industriale, unde resursa umană este insuficientă și costurile cresc, și a spus că oamenii nu pot face naveta din cauza infrastructurii feroviare slabe, dar și a costurilor.
„Este mult mai util dacă vrei să fixezi locurile de muncă, să stimulezi dezvoltarea regională cât mai uniformă ca să fie mult mai utilă dezvoltarea unei fabrici de sucuri din produse agricole, care să fie plasată undeva la țară și care să polarizeze 7-8-10 comune din aria respectivă, deoarece cu cât distanța e mai mare, cu atât costurile cresc.
Este mult mai puțin interesant să faci o investiție care este într-un centru industrial puternic în care, de fapt, nici nu ai la un moment dat resursa umană ca să poți acoperi necesarul, și atunci cresc costurile de delocalizare a resursei umane.
Infrastructura de transport, în principal, ar trebui să fie pe calea ferată, nu pe rutier, că înseamnă să încărcăm și mai mult densitatea de trafic rutier. Problema este că infrastructura de transport nu permite la ora actuală naveta, adică flexibilizarea forței de muncă, din două motive.
Odată, rețelele sunt proaste în sensul în care statul în ultimii 30 de ani a redus peste 6.000 de km de cale ferată, adică le-au scos din funcție în loc să le transforme în linii de metrou de suprafață.
În al doilea rând, costurile sunt foarte mari. Cât trebuie să aibă nenea ăla care face naveta ca să-și plătească abonamentul, să poată să vină la serviciu și să aibă și resursa financiară să trăiască din bani?”, a spus Bogdan Hossu la emisiunea „Totul despre bani”, de pe C News TV, DC News şi DC Business.