Adrian Câciu, fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a reacţionat dur la adresa lui Ilie Bolojan şi a lui Dragoş Pîslaru, după declaraţiile făcute de actualul ministru de la MIPE, Alexandru Ghigiu, cu privire la banii din PNRR.
România ar fi trebuit să atragă aproximativ 6,4 miliarde de euro în urma ultimelor două cereri depuse pe PNRR, respectiv 5 şi 6, însă estimarea noastră arată că, după analiza Comisiei Europene, probabil va încasa într-o primă fază aproape 3 miliarde de euro în acest an, iar restul de 3,4 miliarde de euro vor trece într-o zonă de suspendare, a declarat, miercuri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu.
Adrian Câciu a reacţionat dur la adresa lui Ilie Bolojan şi a lui Dragoş Pîslaru după anunţul făcut de Alexandru Ghigiu.
"12 miliarde de euro, gaura lăsată de nişte incompetenţi. Gaura lăsată de nişte incompetenţi, care într-un an şi câteva luni de guvernare au făcut o gaură la PNRR de 12 miliarde de euro. Anul trecut au renunţat la vreo 7 miliarde, anul ăsta la încă vreun miliard şi ceva, şi acum aflăm că mai pierdem 3,4 miliarde de euro pentru că am avut o echipă de incompetenţi care s-au lăudat. Absorbţie de 90%. Din ce? Din ce a rămas, poate.
12 miliarde de euro! Problema cea mai mare este că acele 3,4 miliarde de euro, despre care am aflat azi că se pierd, pun presiune pe deficit. Adică va creşte deficitul cu 0,9% din PIB. E o mare problemă! Gaura lui Bolojan!", a spus Adrian Câciu într-un clip video postat pe Facebook.
România pierde în 2027 3,4 miliarde de euro din PNRR
"Astăzi o să vă fac o primă informare, o informare normală. Cred că cei care se uită la noi trebuie să ştie care este situaţia în acest moment privind absorbţia fondurilor din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cred că trebuie să începem prin a menţiona câteva cifre. România, după cele trei renegocieri, a rămas la o sumă de 20,1 miliarde de euro acordate prin PNRR. Până la acest moment, România a atras 13,27 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că undeva aproximativ 6,4 miliarde de euro ar trebui să fie atrase prin ultimele două cereri depuse, cererile de rambursare 5 şi 6. Din păcate, situaţia la acest moment nu este nici pe departe extrem de optimistă. Estimăm, şi insist pe acest cuvânt, estimăm că, după analiza Comisiei, probabil România va încasa, într-o primă fază, aproximativ 3 miliarde de euro. Deci, din cele 6,4 miliarde de euro grant şi împrumut, din estimările noastre interne şi din discuţiile pe care le-am avut cu colegii de la Comisia Europeană, estimăm că vom încasa 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că 3,4 miliarde de euro vor trece într-o zonă de suspendare, să îi zic aşa", a spus Ghigiu, într-o conferinţă de presă.
Jaloane cu probleme la cererile 5 şi 6 din PNRR
Potrivit acestuia, cererea 5 este de 2,08 miliarde de euro, iar cererea 6 de 4,35 miliarde de euro, la aceasta din urmă înregistrându-se cele mai multe jaloane cu probleme.
"La cererea 5 avem şase jaloane cu probleme din 75 (...) şi apoi avem cererea 6, una dintre cele mai mari cereri pe care România le-a depus, în primul rând din cauza faptului că foarte multe reforme, ţinte, jaloane au fost amânate spre finalul PNRR-ului. Practic, am ajuns în situaţia în care avem 104 jaloane şi ţinte în această cerere 6 şi din ele 32 au risc de a primi penalizări sau unele dintre ele - le ştiţi pe cele din spaţiul public - risc de a nu primi nicio sumă aferentă cererii respective", a explica ministrul.
El a dat asigurări că atât personalul MIPE, cât şi cel din celelalte ministere lucrează "strâns" cu partea tehnică a Comisiei Europene pentru a furniza toate documentele necesare clarificării.
Ghigiu a explicat că sunt trei situaţii. Prima categorie este cea în care România nu a îndeplinit reformele, jaloanele sau ţintele trecute în PNRR.
Ţinte îndeplinite, dar lipsesc documentele
A doua categorie vizează situaţia în care România a desfăşurat activităţile respective, a dus investiţiile la capăt, însă lipsesc documente justificative pentru a arăta îndeplinirea ţintelor asumate în faţa Comisiei Europene.
"Vă pot da un exemplu aici: la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice avem situaţii în care din documentele de raportare lipsesc, spre exemplu, sursele de încălzire a clădirilor, dacă ne referim la proiectele pe eficienţă energetică. La altele, sunt rapoarte realizate în mod diferit decât se aştepta Comisia Europeană. Practic, în această a doua categorie vom avea de lucru cel mai mult în perioada următoare, pentru că va trebui, în acele luni de contestaţii, să convingem Comisia Europeană că aceste investiţii s-au făcut, însă, din cauza acestor 5-6 luni pierdute, nu am reuşit să avem toate documentele la dispoziţie pentru a convinge că am îndeplinit jaloanele şi ţintele asumate", a susţinut el.
În cea de-a treia categorie intră acele investiţii care au "probleme privind calitatea datelor".
"Şi aici avem, spre exemplu, procese-verbale care nu cuprind informaţiile solicitate de Comisia Europeană. Avem situaţii, spre exemplu, cum este la AMEPIP, agenţia care gestionează întreprinderile publice, unde avem, pe de o parte, contrazicere între datele pe care agenţia le-a transmis către Comisia Europeană în diferite momente, avem criterii interne ale AMEPIP, care cumva sunt în afara cadrului stabilit la începutul ţintelor şi jaloanelor, şi avem, tot la AMEPIP, situaţii în care acei indicatori pe care Agenţia i-a comunicat Comisiei Europene sunt diferiţi în documente decât ceea ce agenţia şi-a asumat. Vă dau un exemplu: în cadrul Consiliilor de Administraţie ale companiilor care aparţin autorităţilor publice locale observăm situaţii în care Agenţia şi-a asumat un procent, însă raportarea este diferită. Comisia Europeană se aştepta ca acel procent să fie raportat la realitate - câte locuri sunt cu adevărat ocupate permanent în Consiliile de Administraţie. Agenţia a considerat că ceea ce contează este doar raportarea la Oficiul Registrului Comerţului. Deci, avem destul de multe situaţii în această a treia categorie privind calitatea datelor", a menţionat şeful de la MIPE.
Mesaj direct pentru AMEPIP
În opinia ministrului Fondurilor Europene, dacă România va fi penalizată din cauza situaţiei existente la nivelul AMEPIP, "cineva de la Agenţie va trebui să îşi asume această răspundere".
"Propun să vedem rezultatele. Ce vă pot spune din aceste mai puţin de două săptămâni de mandat este că, deşi colegii mei din zona tehnică de la minister au făcut o serie de recomandări către AMEPIP, AMEPIP s-a încăpăţânat să păstreze aceleaşi date şi chiar să le transmită Comisiei Europene, deşi sfatul nostru a fost să revizuiască o parte a datelor, plecând de la atât experienţa noastră, cât şi de la discuţiile pe care le-am avut cu Comisia la care, bineînţeles, şi AMEPIP-ul a fost parte. Dacă vom avea o penalizare, cineva de la AMEPIP va trebui să îşi asume această răspundere. Orice instituţie este condusă de un ministru, de un preşedinte, de un secretar de stat, prima răspundere aparţine şefului instituţiei", a susţinut demnitarul.
Mihai Ghigiu a subliniat că până pe 6 noiembrie, inclusiv, vor fi transmise documente revizuite Comisiei Europene, pentru "a-i convinge de îndeplinirea acestor ţinte.
"Colegii mei, colegii din celelalte ministere vor continua în perioada următoare, până pe 6 (noiembrie - n. r.), respectiv până vineri, vor transmite în continuare documente revizuite către Comisia Europeană, pentru a-i convinge de îndeplinirea acestor ţinte. Avem ca obiectiv să atragem în acest an cât mai mult din banii prevăzuţi în PNRR. Vă spuneam puţin mai devreme că, dacă m-aţi fi întrebat ieri, v-aş fi spus că în cererea 6 sunt 33 de jaloane neîndeplinite. Astăzi vedeţi în prezentare 32 de jaloane neîndeplinite. Asta ne arată că suntem în contact permanent cu cei de la Comisie. Suntem conştienţi că volumul unor documente care vor fi transmise în aceste zile nu va permite Comisiei să analizeze aceste documente. Practic, am stat până în ultimele săptămâni să facem acest lucru, deşi am fi putut trimite aceste documente din septembrie, din prima parte a lunii octombrie, astfel încât Comisia să aibă la dispoziţie suficient timp să parcurgă aceste documente. Multe dintre ele sunt documente extrem de voluminoase. Vorbim de anumite documente justificative care au şi 1.000 de pagini per jalon sau per bucăţi din jalon", a transmis oficialul MIPE.
Situaţia exactă se va şti pe 20 noiembrie
El a precizat că se aşteaptă ca la data de 20 noiembrie Comisia Europeană să decidă ce jaloane a îndeplinit România şi sumele aferente, iar acestea să fie primite până la sfârşitul anului.
"Ne aşteptăm ca la 20 noiembrie, Comisia Europeană să decidă care sunt jaloanele îndeplinite de România sau care sunt jaloanele parţial îndeplinite de România şi sumele aferente, respectiv corecturile aferente, şi să primim aceste sume până la finalul anului 2026, urmând ca pentru acele ţinte care nu sunt îndeplinite, dar la care motivele sunt de lipsă de documente justificative sau de calitatea documentelor justificative, în următoarele două luni, din momentul comunicării deciziei, să continuăm munca alături de colegii din ministere şi să le putem depune, astfel încât în primăvara anului viitor să putem atrage o parte din aceste sume, să le zic aşa, suspendate", a adăugat Ghigiu.
Ministrul Investiţiilor a subliniat că sumele menţionate sunt estimări ale Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în dialog cu Comisia Europeană.
"Deci, e posibil ca aceste sume să difere până la momentul 20 noiembrie. De asemenea, e la fel de important de reţinut că, pe baza documentelor care au fost transmise în aceste zile, posibil să vedem cifre îmbunătăţite, însă nu vreau să fac promisiuni. Cred că importantă este munca pe care colegii mei o fac în aceste zile", a arătat acesta.
Mihai Ghigiu a mai spus că, împreună cu Ministerul Finanţelor se vor căuta variante pentru finanţarea şi finalizarea acelor proiecte din PNRR care se află în faze avansate.
"Pentru beneficiarii care se uită la noi cred că e important că vom încerca, împreună cu Ministerul Finanţelor, să identificăm variante pentru a finaliza până la finalul acestui an acele proiecte din PNRR care sunt într-un stadiu avansat, fie în măsura în care legislaţia europeană ne va permite, mutarea acestora pe alte fonduri, fonduri de coeziune sau alte fonduri europene, dar în limitările pe care le avem din legislaţia europeană, sau împreună cu Ministerul Finanţelor, din bugetul de stat. Cred că e importantă, mai ales pentru autorităţile locale, pentru entităţile private, această, să zic, predictibilitate până la finalul anului că vom încerca să identificăm sume pentru a permite finalizarea cât mai multor investiţii şi proiecte din PNRR", a transmis acesta, conform Agerpres.