Numărul mare de absolvenți din unele domenii reduce șansele tinerilor de a-și găsi un loc de muncă.
Tot mai mulți tineri aleg facultatea fără să mai pună în balanță pasiunea și șansele reale de angajare. Piața muncii este mai aglomerată ca niciodată de absolvenți din anumite domenii, iar asta le îngreunează tinerilor șansele de a dobândi un loc de muncă.
Despre cum ar trebui luată această decizie și ce domenii oferă cele mai bune perspective s-a discutat în cadrul unei ediții speciale a emisiunii „DC Edu”, realizată de prof. univ. dr. Sorin Ivan, la care au participat Robert Florea, director adjunct al CMBRAE, profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară și jurnalistul Val Vâlcu.
"Este vorba despre cerere și ofertă"
Sorin Ivan: "Faptul că am enumerat aici niște opțiuni nu implică o judecată critică. Nu e vorba despre faptul că e bine sau e rău, ci de faptul că am psihologia, medicina, limbile străine, dreptul, informatica, arhitectura, sunt domenii căutate, atât în trecut, cât și în prezent, dar a intervenit ceva. În perioada comunistă generau o competiție extraordinară. Erau câte 20-30 pe loc. După aceea a venit un declin, iar la medicină se intra, la un moment dat, fără competiție. Acum lucrurile intră într-o altă dinamică. Trebuie să urmărim raportul dintre pasiune și rațiune, dintre o anumită inerție a opțiunii și condițiile de astăzi. Vorbim de un anumit pragmatism al opțiunii. Ceea ce poate crea un dezechilibru este faptul că sunt foarte mulți care merg în continuare către anumite specializări, cu concurență mare, și tocmai din cauza acestei competiții nu mai oferă pe piața muncii perspective mari. Sunt prea mulți absolvenți din anumite domenii. Predomină pasiunea, iar totul e condus de iluzia că vom face ceva, când realitatea îți spune altceva. Sunt mult prea mulți absolvenți de drept, de psihologie, poate și de informatică. Sigur, mai departe intervine competiția între cei mai buni absolvenți. Deci, nu e rău că există aceste opțiuni. Trebuie creat un echilibru între ce îți place și pragmatism. Din ce știu, din rândul părinților, există acest realism, această luciditate. Părinții nu-i mai încurajează pe copii să facă pictură, actorie, deși sunt domenii minunate. Privesc departe și îi îndeamnă să urmeze o facultate care să le ofere un viitor".
Robert Florea: "Părinții sunt animați de cele mai bune intenții, doar că ceea ce părinții le indică acestor copii nu mereu se și pliază pe profilul acestora. Asta pe de o parte. Ca să stabilești un echilibru, probabil că unul dintre elementele principale pentru acesta este înțelegerea pieței. Este vorba despre cerere și ofertă. Finalmente se ajunge la piața muncii, iar această piață poate asimila sau nu absolvenții. Tot piața decide și în ce număr. Evident, nu-i va absorbi pe toți din prima etapă. Nu știu dacă o scindare de genul acesta, între pasiune și rațiune, poate exista complet. Trebuie să-ți placă ce faci, dar să fie și în folosul tău. Tinerii se pot duce la medicină, se pot duce la psihologie, la științe juridice, drept, și altele, dar important ar fi ca noi ca societate să vedem cât intră și cât iese. În momentul acela s-ar putea să avem niște răspunsuri pe tema asta. Interesele elevului care, la un moment dat, accede către învățământul superior nu se întâmplă de pe o zi pe alta. Volatilitatea pieței muncii este enormă în momentul de față. E o ramificație atât de mare a domeniilor, încât s-ar putea să fie consternantă pentru părinți, pentru elevi, și chiar pentru profesori".
VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI: