EXCLUSIV  Noii artişti vizuali ai Şcolii din Cluj

Expoziţia Absolvenţilor Universităţii de Artă şi Design din Cluj, ajunsă acum la a 17-a ediţie, este un eveniment special, menit să prezinte publicului experimentarea constantă şi energia creatoare a noii generaţii de artişti.

Organizată în spaţiile generoase de la Expo Translvania, expoziţia propune o călătorie multimedia, de la video la fotografie, de la design la modă, de la grafică la ceramică, de la teatru la textile, la pictură şi sculptură. 300 de tineri absolvenţi, la nivel de licenţă sau de master, îşi etalează cele 3.000 de lucrări de diplomă într-o expoziţie ce evidenţiază luminozitatea creaţiei tinerilor artişti şi strălucirea unei materii care se transformă, care apare în întreaga ei concreteţe.

Imagine din expoziţie

Fiecare expozant a beneficiat de posibilitatea de a-şi crea propria expoziţie personală și a avut ocazia să vadă, să admire sau, de ce nu, să critice și lucrările colegilor de generație.

Alături de o serie de importante proiecte legate mai strâns de design şi modă şi de diferite declinări ale graficii artistice, atrage atenţia secţiunea dedicată Sculpturii şi Picturii. Vizitatorul este întâmpinat de o sală mare, care are în centru instalaţia Pânza Penelopei de Livia Cornelia Moldovan, înconjurată de o serie de picturi semnate de Veronica-Nicoleta Tarcea, Flaviu Mureşan şi Botond Gagyi, al cărui Studiu asupra funziunii formelor în pictură conjugă abstracţia şi figurativul, cu valori vii şi sonore care lasă să se întrevadă o cercetare plină de dinamism şi vitalitate, condusă de profesorul Ioan Sbârciu, initiator a ceea ce se numeşte Şcoala din Cluj.

„Toți de aici ne împărțim în două grupe: cei care cred că sunt în Rai și de fapt sunt în Iad și cei care cred că sunt în Iad, dar de fapt sunt în Rai. Eu însă cred că artiștii sunt întotdeauna în Rai pentru că Raiul ni-l creăm noi singuri, aici pe Pământ”, a transmis profesorul și maestrul Ioan Sbârciu tinerilor artiști.

La rândul său, rectorul UAD, Radu Marcel Moraru le-a spus studenților să nu uite niciodată dictonul latin Nulla dies sine linea, îndemnându-I la o creativitate continuă.

Codruţ Zele, La Bestiar

Un alt proiect care atrage atenția este cel al lui Codruț Zele, intitulat La Bestiar, avându-l ca îndrumător pe profesorul Alexandru Păsat, cu sculpturi realizate dintr-un material experimental, prin tehnica “cire perdue”, şi turnate în alamă, formând un fel de traseu al acțiunilor oamenilor, reprezentate însă de personaje animaliere.

„Sculpturile sunt făcute dintr-un material experimental, prin tehnica cerii pierdute și sunt turnate în alamă. Ideea se bazează pe o realitate văzută strict subiectiv. Lucrările sunt un fel de hartă tipologică, un Îmi doresc ca mai departe, dacă mi voi continua studiile de master, să creez o lume din aceste personaje și poate să fac un fel de îndreptar. Mi-am intitulat lucrarea La Bestiar, însă am schimbat puțin sensul și am vrut să creez un fel de dans, nu de luptă, între oameni și animale”, a declarat Codruț Zele, absolvent al secției de Sculptură, în cadrul UAD Cluj.

Otniel-Ionatan Pintican, O baladă a istoriei

Din zecile de proiecte expuse, foarte diverse ca execuție, de remarcat a fost şi un performance realizat de Otniel-Ionatan Pintican, intitulat O baladă a istoriei. Autorul lui a încercat să aducă împreună arta plastică și muzica și cel mai bun suport pentru a face asta a fost propria lui chitară.

„Am luat o piesă foarte cunoscută a formației Of Monsters and Men, respectiv Dirty Paws și am ilustrat trei strofe din ea inspirat de ceea ce declara unul dintre membrii formației. El spune că bunicul lor le zicea povestea aceasta sub forma unui basm vorbind de fapt despre cel de-al doilea Război Mondial. Am vrut ca această chitară să fie atât suport vizual, cât și muzical. Am început să îmi gravez prima chitară în momentul în care s-a zgâriat și am transformat zgârieturile în imagini. De atunci mi-a venit ideea să merg mai departe cu acest proiect și să îl transform în lucrare de diplomă. Coordonatorul meu, conf.univ.dr. Aurel Cristian Opriș, mi-a dat ideea cu performance-ul și mi-a spus că menirea acestui instrument nu e aceea de a sta pe un stativ”, a mărturisit Otniel pentru Transilvania Reporter.

Sala dedicată picturii

Vivien Moise

Vivien Moise, prin proiectul Psychedelic, își dorește să transmită un sentiment de relaxare. Proiectul ei este inspirat de un cunoscut festival internațional de muzică, Festivalul Samsara și reprezintă un spațiu de meditație.

Pictura îşi asumă o semnificaţie specială pentru că evidenţiază forţa unei revoluţii artistice către o pictură mai pură, mai exactă, apărută după 1990.

Între variatele sale analize privind peisajul, Valentin M. Ionescu, suspendă timpul pentru a obţine uşoare structuri unghiulare. 

Imagine din secţiunea dedicată modei

Este dezarmantă apoi propunerea lui Teona Toderel, cu o serie de lucrări evocatoare ce relevă importanţa ochiului, a privirii care investighează realitatea cotidiană.

“Moment de confruntare şi dezbatere culturală, în care sălile sunt traversate de un fluid sensual, sensibil şi sensorial, Expoziţia Absolvenţilor se desfăşoară pas cu pas prin mii de meandre ale creativităţii, pentru a arăta faţa plurală, pe multe voci, legate de manifestări ale entuziasmului”, scrie în Artribune, criticul Antonello Tolve, sub titlul I nuovi artisti della Scuola di Cluj. In Romania.

Alexandru Daniel Smuczer, grup de personaje din cofraje de ouă

Într-un clasament mondial al orașelor cu cel mai mare potențial artistic, realizat de Huffington Post, Clujul se situează pe locul III, după Delhi și Bogota, oraşul devenind astfel un veritabil trend mondial. Intitulat Orașele artei viitorului, volumul descrie 11 orașe din economiile emergente care ar putea influența decisiv arta contemporană în acest secol.

Mircea Cantor, expus la MoMA din New York, expoziția Six Lines of Flight de la San Francisco Museum of Modern Art, din 2012, carea prezentat instalații, pictură, sculptură, video, fotografie și performance, lucrări care integrează istoriile și caracteristicile fiecărei zone și punctele comune ale discursurilor artistice, cum ar fi urbanizarea sau dinamica relației dintre periferie și canonul occidental, şi în care Adrian Ghenie, Victor Man și Ciprian Mureșan au fost artiștii selectați pentru a reprezenta scena artistică a Clujului, au pus acest oraş pe harta mondială a artei. Adrian Ghenie, a uimit lumea artei în ultimii ani, cu preţurie obţinute la licitaţiile de la Sotheby’s şi Christie’s, despre care am scris de ficare dată.

Adrian Ghenie în atelier

Ghenie se află printre cei mai căutați 50 de artiști contemporani pe piața internațională de profil. Tablourile sale se găsesc în colecții de referință ale lumii, iar arta sa este preferata magnatului francez François Pinault, un colecționar de artă modernă și contemporană cu o avere personală estimată la sase miliarde de euro.

Ioan Sbîrciu, președinte Universității de Artă și Design, aprecia într-un interviu acordat publicaţiei Transilvaniareporter.ro: „Cel mai mare merit îl au chiar tinerii artiști care s-au afirmat cu talent și multă, multă muncă. Vă dați seama ce înseamnă să răzbați, român fiind în lumea coloșilor consacrați din America, Franța, sau Germania? Ei au reușit și pot da curaj și altora să îndrăznescă. Faptul că te-ai născut undeva în România, vedeți?, nu este un obstacol!”

Fenomenul „artei de la Cluj” nu a apărut din senin. Pentru cunoscători, el s-a arătat în câteva rânduri, a fost semnalat de apariții în topurile criticii, de expoziții sau de vânzări spectaculoase la case de licitații renumite. Mai întâi au fost artiștii care s-au remarcat, apoi au apărut expozițiile colective, grupuri de tineri cu aceleași aspirații s-au ajutat reciproc și au făcut împreună, după ani de eforturi, saltul de la un Cluj anonim la unul dintre cele mai importante orașe pentru viitorul artei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News