România traversează o perioadă plină de incertitudini economice.
România traversează o perioadă plină de incertitudini economice și politice, care riscă să afecteze grav poziția țării pe piețele financiare internaționale. Țara noastră se confruntă cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, anul fiind marcat de pericole politice și de posibila pierdere a calificativului "investment-grade" (recomandat pentru investiţii).
Într-un an marcat de alegeri prezidențiale reprogramate pentru luna mai, după anularea scrutinului din decembrie din cauza unor acuzații de interferențe rusești, țara încearcă să recâștige încrederea investitorilor.
Guvernul României intenționează să atragă 13 miliarde de euro prin emiterea de obligațiuni internaționale în 2025, una dintre cele mai mari sume din rândul țărilor emergente. Totuși, situația economică este sub presiune, iar agențiile de rating ar putea înrăutăți perspectiva financiară a țării. S&P Global urmează să ia o decizie în acest sens, după ce Fitch a modificat deja perspectiva la negativă luna trecută. România are deocamdată cel mai scăzut nivel al calificativului „investment-grade,” dar o eventuală retrogradare la nivelul „junk” ar însemna creșterea semnificativă a costurilor de împrumut.
Un raport al Băncii Mondiale din 2016 arată că pierderea calificativului recomandat pentru investiții din partea a două mari agenții financiare ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut cu 200 de puncte de bază. România, deși are o datorie publică sub media Uniunii Europene, a înregistrat cea mai rapidă creștere a împrumuturilor din 2019.
"Vedem deja o deteriorare din partea perspectivei investitorilor legat de costuri", a afirmat directorul responsabil de pieţele emergente la Amundi, Yerlan Syzdykov.
Criza politică provocată de anularea alegerilor din decembrie și lipsa aprobării bugetului pe 2025 au dus la amânarea intrării pe piața de obligațiuni. În plus, alegerile prezidențiale reprogramate complică implementarea unui plan sustenabil de reducere a deficitului bugetar. Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că speră ca măsurile de austeritate propuse în buget, care includ reducerea cheltuielilor publice, să restabilească încrederea investitorilor. De asemenea, România urmărește să își reducă deficitul la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Bruxelles săptămâna aceasta.
Totuși, există incertitudini cu privire la creșterea taxelor. România are una dintre cele mai scăzute ponderi ale impozitelor în PIB din UE, iar măsuri în această direcție sunt nepopulare, mai ales în pragul alegerilor. Autoritățile încearcă să evite astfel de decizii înainte de scrutinul din mai.
Turbulențele politice au avut deja un impact semnificativ asupra piețelor financiare. Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen de zece ani au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, depășind 8%, un procent mai mare decât cel din alte țări emergente, precum Ungaria.
Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn, a declarat că întârzierea aprobării bugetului și incertitudinile legate de alegeri au împiedicat accesul României pe piață în condiții mai favorabile.
Pentru a acoperi golurile financiare, România intenționează să acceseze până la 45 de miliarde de lei din obligațiuni interne și alte patru miliarde de euro din fonduri europene sau instituții financiare internaționale. Cu toate acestea, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între nevoile financiare și presiunile sociale, într-un climat politic fragil. După cum subliniază Mikhail Volodchenko de la AXA, "dominanţa fiscală este o temă dominantă pe pieţele emergente şi cele dezvoltate. Ori de câte ori nu se arată semne de presiune din partea investitorilor pentru consolidare, ei vor fi pedepsiţi", potrivit Reuters.
Astfel, anul 2025 se conturează ca unul crucial pentru România, în care trebuie să dovedească stabilitate fiscală și politică, pentru a evita un colaps de încredere atât intern, cât și internațional.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News