Acest aspect reiese dintr-o secvență ADN extrasă din dinți umani datând din epoca bronzului, din Europa și Asia, în care cercetătorii au descoperit semne de infecție cu bacteria responsabilă de această maladie, vechi de aproximativ 4800 ani, scrie Agerpres.
Dar a fost nevoie de încă cel puțin un mileniu pentru ca acest agent infecțios, numit 'Yersinia pestis', să dobândească gene care l-au făcut foarte virulent, permițându-i să se răspândească prin intermediul puricilor și să scape sistemului imunitar al organismelor pe care le infectează.
"Acest studiu deschide noi perspective pentru studierea evoluției bolilor infecțioase", spune Eske Willerslev, de la centrul de geo-genetică al Universității din Copenhaga, unul dintre principalii autori ai acestei lucrări.
Mai multe epidemii de ciumă au decimat populația umană de-a lungul timpului, îndeosebi "ciuma neagră", care a ucis între anii 1347 și 1353 aproximativ 25 de milioane de persoane sau o treime din populația europeană din Evul Mediu.
Înainte de această cercetare nu se știa cu certitudine că ciuma a fost responsabilă pentru marile epidemii care s-au produs demult. Autorii citează o pandemie la Atena acum aproape 2.500 de ani, precum și una în Imperiul Roman în secolul al doilea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
