Munţii de cenuşă de la Termica dau bătăi de cap Primăriei Suceava

Primăria Suceava vrea să ecologizare zona Centralei Electrice de Termoficare (CET) aflată din Lunca Sucevei. Aici, de-a lungul timpului, din procesul de producere a energiei electrice şi termice s-au strâns adevăraţi munţi de halde de zgură şi cenuşă. Primăria Suceava va depune la Administraţia Fondului pentru Mediu un proiect de ecologizare a zonei, informează Evenimentul.

Autor: Adi Stroescu

Primarul Ion Lungu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că proiectul va fi înaintat în cadrul Programului „Situri contaminate istorice”, edilul şef precizând că pe terenurile din preajma Termica sunt depozitate în jur de 4 milioane de tone de reziduuri din ardere. „În măsura în care acea groapă este inundată de apele râului Suceava, în zonă este un iminent pericol de accident ecologic”, a declarat şeful municipalităţii.

Proiectul include lucrări de acoperire cu pământ şi înierbare a gropii de deşeuri, precum şi intervenţii de consolidarea a malului stâng a râului Suceava. Valoarea totală a finanţării se ridică la 2 milioane de euro, 90% reprezentând fonduri nerambursabile alocate de Administraţia Fondului pentru Mediul, 10%, adică 200.000 de euro, fiind co-participarea bugetului local sucevean.

Demersul ar putea fi împiedicat de litigiul dintre Primărie şi Termica. Fiecare dintre cele două părţi se revendică a fi proprietarul suprafeţei de 156 de hectare de sub CET. Primarul speră că va putea fi găsită o soluţie amiabilă, care să facă posibilă accesarea banilor din proiectul de ecologizare. În 2007, Termica a întocmit un studiu de fezabilitate pentru înlăturare pericolului pe care îl reprezintă zgura şi cenuşa de pe malul râului Suceava, însă, conform edilului şef Ion Lungu, proiecte la Administraţia Fondului de Mediu pot înainta doar autorităţile administraţiei publice locale şi nu şi operatorii de termoficare. Între timp, o parte din groapa de zgură şi cenuşă a CET a fost acoperită cu pământ excavat de pe şantierele deschise în ultimii ani pe teritoriul municipiului Suceava.

Conform unei informări a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava privind starea mediului, emisiile de gaze acidifiante de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi din arderea cărbunilor nu sunt doar surse de poluare a aerului, indirect afectând şi solul. În perioadele de secetă şi la viteze mari ale vântului, există pericolul ca pulberile cu pricina să fie ridicate şi antrenate în zonele limitrofe ale municipiului Suceava. Cele mai afectate ar fi localităţile din aval de CET, printre care Ipoteşti, Salcea şi Vereşti, iar în amonte, în calea prafului ar sta cartierul Iţcani al urbei reşedinţă de judeţ.