Infecțiile intraspitalicesti pornesc adesea de la neglijențe mărunte, de la soluția folosită la curățenie până la spălarea corectă a mâinilor. La DC News și DC Medical, dr. Adina Geană, director de Calitate și Siguranța Pacientului la SANADOR, explică de ce programul național de igienă este deficitar în România și cum a transformat spitalul privat această disciplină într-un reflex obligatoriu pentru toți angajații, de la menajeră la chirurg.
Nimeni nu merge la spital de plăcere. Când un om drag ajunge pe un pat de spital, aparatele performante sau clădirile moderne pălesc în fața unei cerințe extrem de importante: siguranța că viața nu îi este pusă în pericol din cauza unei neglijențe de igienă. Prezentă în studioul emisiunii realizate de jurnalistul Val Vâlcu la DC Medical și DC News, dr. Adina Geană, Director de Calitate și Siguranța Pacientului la Spitalul Clinic SANADOR, arată una dintre cele mai mari vulnerabilități din medicina românească: riscul infecțiilor asociate actului medical și modul în care un obicei de igienă poate bloca apariția unor complicații fatale.
În mintea oamenilor, salvarea unui pacient grav bolnav este atribuită exclusiv medicului primar sau chirurgului de renume. Dar, de fapt, lanțul de protecție sanitară este atât de fragil încât se poate rupe în orice secundă, la cel mai neașteptat nivel. O lavetă folosită pe mai multe suprafețe sau un mop neschimbat la timp pot anula munca unei echipe întregi din blocul operator.
„Este o zonă extrem de grea și de dificilă, pentru că siguranța, curățenia, dezinfecția și toate mecanismele astea încep de la cea mai mică rotiță a sistemului: de la menajera care trebuie să știe când să curețe, cum să curețe, cu ce să curețe, până la cel mai înalt în grad profesionist, care trebuie să știe cum să utilizeze niște echipamente, cum să se echipeze. Ați văzut și vedem în filme ce înseamnă chirurgii când intră în sala de operație, ați văzut cum se spală și cum stau cu mâinile. Vorbim de igiena mâinilor. Igiena mâinilor este un program național în România care, din păcate, nu este foarte bine înțeles, dar dacă nu îl înțelegi bine, atunci chiar ai probleme”, explică dr. Adina Geană.
Când nu se respectă aceste reguli elementare, infecțiile nosocomiale continuă să provoace rău în sistemul sanitar.
Spălarea pe mâini ca reflex automat. Diferența dintre improvizație și disciplină
Deși normele sanitare există pe hârtie în toate unitățile medicale din țară, aplicarea lor se lovește de superficialitate sau de lipsa de personal. Diferența dintre un spital vulnerabil și un centru medical de elită constă în capacitatea de a transforma teoria în automatisme riguroase. La SANADOR, fiecare pas din traseul unui pacient este monitorizat atent, astfel încât decontaminarea să nu fie lăsată la voia întâmplării.
„Ei bine, la noi lucrurile astea au intrat în reflex, sunt un reflex al profesioniștilor, de la cel mai micuț până la cel mai înalt membru al echipei multidisciplinare. Toată lumea înțelege, știe ce are de făcut și face bine, asta este important”, spune dr. Adina Geană.
Atunci când personalul respectă aceleași reguli de protecție, riscurile de contaminare scad aproape de zero, iar bolnavul își poate concentra toată energia pe procesul de vindecare.
Dr. Adina Geană: „Încrederea vine din construcția integrată”
Un tratament bun nu mai este de ajuns dacă spitalul în sine ascunde riscuri la fiecare pas. Bolnavii vor garanția că aerul, lenjeria și fiecare colț de salon sunt perfect curate. Dr. Adina Geană vorbește despre percepția publicului și despre criteriile Organizației Mondiale a Sănătății:
„Eu lucrez de doi ani și jumătate la SANADOR, am lucrat ca și consultant în managementul calității și siguranța pacientului de mult mai mulți ani. În ultimii doi ani cel puțin, mă uit că foarte multe dintre cunoștințele mele mă întreabă, oameni care nu neapărat au posibilități foarte multe, dar întreabă: «Pot să vin la SANADOR, vreau la SANADOR». De ce? Pentru că au încredere. Și de ce au încredere? Eu cred că această încredere pe care o inspiră vine din această construcție integrată. Asta este important în siguranța pacientului, asta spune și Organizația Mondială a Sănătății, asta spunem și noi, profesioniștii”, conchide experta.