"Strategia națională de securitate cuprinde, pe lângă conceptele tradiționale, o serie de concepte preluate de la președintele Băsescu, potrivit cărora în securitatea națională intră toate celelalte domenii: mediu economic, energie, dezvoltare durabilă, sănătate, educație, protecție socială, agricultură, tot", a declarat Călin Popescu Tăriceanu, potrivit stenogramei ședinței comune a Birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților din data de 15 iunie, scrie Agerpres.
"Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuții, care sunt de resortul Guvernului, la Președinție, în cadrul Strategiei de securitate națională, și, evident, golirea de conținut a activității Guvernului, cu alte cuvinte trecerea către o republică prezidențială. Adică, dincolo de problema de securitate națională, față de care am toată sensibilitatea, într-un mod 'subtil', se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidențiale, spuneam, trăsătură de bază a mandatului președintelui precedent", a explicat președintele Senatului.
Strategia Națională de Apărare a Țării. Traian Băsescu-Klaus Iohannis, diferență majoră
Călin Popescu Tăriceanu este de părere că "în forma asta nu putem să votăm, chiar dacă a făcut obiectul unor discuții și consultări la Cotroceni, și sigur că vă asumați o responsabilitate politică majoră dacă acceptați ca strategia să fie aprobată în acești termeni".
Președintele Klaus Iohannis va vorbi luni în plenul reunit al Parlamentului despre Strategia Națională de Apărare a Țării. Comisiile de apărare din Camera Deputaților și Senat au avizat favorabil pe 17 iunie Strategia Națională de Apărare.