Este, mai degrabă, "expresia" anului pe cale să se încheie.
Dicționarul Oxford a desemnat pentru anul 2024 expresia „Brain Rot” (tradusă ca „putrezirea minții” sau „putrezirea creierului”) ca fiind reprezentativă pentru preocupările actuale ale societății. Termenul face referire la efectele negative pe care le poate avea utilizarea excesivă a tehnologiei și a rețelelor sociale asupra sănătății mentale și emoționale.
Acest fenomen descrie comportamente precum defilarea compulsivă prin feed-urile aplicațiilor precum TikTok și Instagram, în special pe timpul nopții, când utilizatorii ar trebui să se odihnească. Consumul repetitiv de conținut de calitate scăzută sau lipsit de scop poate duce la oboseală mentală, scăderea atenției și pierderea productivității.
Potrivit Oxford University Press, gradul de utilizare și popularitatea termenului „Mind Rot” sau "Brain Rot" au crescut cu 230% între 2023 și 2024, reflectând îngrijorările tot mai mari legate de influența conținutului digital asupra sănătății cognitive și comportamentale. Alegerea acestui termen evidențiază modul în care limbajul evoluează pentru a descrie impactul tehnologiei asupra vieții cotidiene.
Originea fenomenului cunoscut sub denumirea de „putregaiul creierului” poate fi urmărită până în secolul al XIX-lea, când cercetătorii deja discutau despre efectele negative ale difuzării de conținuturi care afectează dezvoltarea cognitivă. În prezent, termenul reflectă preocupările legate de impactul rețelelor sociale asupra sănătății mentale, un fenomen semnalat de psihologul Andrew Przybylski într-un interviu acordat BBC. Acesta subliniază că algoritmii folosiți de platformele sociale sunt concepuți pentru a menține utilizatorii cât mai mult timp angajați, stimulând consumul pasiv de conținut.
Acești algoritmi, care recompensează consumul repetitiv de materiale, contribuie la un obicei ce se dovedește greu de evitat, mai ales în momentele de plictiseală sau oboseală. În loc să provoace imaginația, acest tip de conținut, în special videoclipurile scurte, nu reușește să ofere stimulare mentală de durată, ceea ce poate duce la epuizare cognitivă și probleme de sănătate mentală.
Deși „putregaiul creierului” nu este o afecțiune recunoscută oficial, cercetările sugerează că expunerea excesivă la rețelele sociale și consumul de conținut de scurtă durată pot favoriza probleme precum anxietatea, depresia și dificultăți de concentrare, având un impact semnificativ asupra calității somnului, mai ales atunci când sunt utilizate înainte de culcare.
Pentru a contracara aceste efecte, experții recomandă stabilirea unor limite stricte în utilizarea dispozitivelor mobile, mai ales înainte de culcare, alegerea unui conținut educativ în locul celui pasiv și implicarea în activități offline care să ajute la echilibrarea timpului petrecut în fața ecranelor. De asemenea, monitorizarea timpului de utilizare a aplicațiilor, disponibilă pe majoritatea dispozitivelor, poate fi o măsură utilă pentru a preveni efectele negative ale „putregaiului creierului”. Astfel, fenomenul ne provoacă să reflectăm asupra obiceiurilor noastre digitale și asupra modului în care acestea influențează sănătatea mentală, iar o conștientizare colectivă poate reduce impactul negativ asupra vieților noastre de zi cu zi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu