Totul a plecat de la o declaraţie făcută de Alexandru Nazare, ministrul revocat de la Finanţe, care afirmă că i-a transmis premierului Cîţu că există un necesar de 13 miliarde de lei pe partea de cheltuieli bugetare, necesar care trebuia acoperit până la finalul acestui an.
”În analiza execuției la luna mai, transmisă premierului, evidenţiam un necesar de 13 miliarde lei pe partea de cheltuieli. Aceste cheltuieli trebuie obligatoriu acoperite până la sfârșitul anului, din care cel mai mare cuantum vizează domeniul sănătăţii. Veniturile sunt în creștere cu 23% față de aceeași perioadă a anului trecut, însă, indiferent de cât de optimist este scenariul economic, creșterea veniturilor nu egalează acest necesar de cheltuieli. În respectiva analiză atrăgeam atenția că este imperativ să facem economii, iar eventuale alocări pentru proiecte noi pot determina o creștere a deficitului asumat. Din suma vehiculată de 12 miliarde, care ar rămâne neutilizată la luna iunie, trebuie ținut cont de faptul că 7 miliarde lei sunt fonduri europene. Această sumă nu poate fi considerată sub nici o formă economisită, dacă vrem să ajungem la prognoza de absorbție pentru 2021", a declarat Alexandru Nazare.
Mircea Coşea, explicaţii. "Se va ajunge la o austeritate legală"
"Eu am avut o întrebare ascultând o declaraţie a domnului prim-ministru referitoare la preţuri. Dânsul spunea că preţurile sunt rezultatul raportului dintre cerere şi ofertă. Sigur că aşa este, dar în alte condiţii decât în România, nu intru în detalii acum. Domnia sa spunea că important este că avem un succes deosebit în reducerea deficitului bugetar. Pe mine m-a mirat asta, pentru că tocmai auzisem declaraţia domnului Nazare. Părerea mea este că va fi foarte greu în acest an să se obţină obiectivul propus de Guvern în reducerea deficitului bugetar. Chiar dacă există o creştere a veniturilor! Nu putem să avem niciun fel de garanţie în legătură cu o creştere importantă a veniturilor şi a colectării la buget, pentru că avem probleme importante din punct de vedere macroeconomic. O economie nu poate acumula la buget sume importante când are două deficite care o îmbolnăvesc foarte rău. Deficitul balanţei comerciale şi deficitul de cont curent sunt nişte tare pe care deocamdată nu le putem elimina din calcul. Creşterea consumului este mai complicată decât ne închipuim noi, pentru că nu se transformă în factor de creştere, ci într-un deficit al balanţei comerciale mai mare. Ceea ce înseamnă că, cu oricât am creşte economia, ea nu se va regăsi în venituri mai mari, ci în transfer de venituri în străinătate, ca urmare a faptului că importăm mai mult. Cu cât creşte economia, prin consum neacoperit de producţia internă debalansăm balanţa comercială.
Ceea ce este sigur este că va continua politica de împrumuturi. Acestea se vor face la preţuri din ce în ce mai mari, pentru că România este un cumpărător în orice condiţii. Depăşirea cifrei de 50 la sută datorie publică face să se aplice legea responsabilităţii fiscale care va duce la o austeritate legală. Va trebui, în mod legal, să se restrângă cheltuieli, să se îngheţe venituri. Există şi un lucru bun, pentru că această creştere a preţurilor, pe care o vedem acum şi care se explică prin elemente structurale, nu conjuncturale, e în interesul Guvernului. Pentru că vor intra mai mulţi bani la buget", a declarat profesorul Mircea Coşea.
EURO, peste 5 lei?
"E o situaţie dificilă care cere un nou management guvernamental. Cârpirea economiei nu mai poate continua. Trebuie o restructurare, care înseamnă o reindustrializare. Trebuie să începem cu industria de procesare şi să mergem pe direcţia noii faze a revoluţiei industriale. Eu nu cred că se va obţine reducerea deficitului în obiectiv până la finalul anului şi am temeri importante cu trecerea EURO peste 5 lei.
Vom simţi în buzunare totul, pentru că apar doi factori importanţi. Efectele inflaţiei internaţionale se fac resimţite în România, indiferent ce facem noi. Şi asta s-a văzut şi în faptul că Guvernul a luat măsuri de indexare a contractelor din construcţii, pentru că au crescut preţurile. Al doilea factor este că UE ne va obliga să luăm măsuri când nu vom reuşi să reducem deficitul", a mai punctat specialistul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
