Și dacă ar exploda, din nou, insula Santorini? Modelele vulcanologice estimează că erupția sa ar fi mai distrugătoare decât se credea

De la 24 ianuarie, insula a fost zguduită de aproape o mie de cutremure, cu magnitudini de până la 4,9, determinând mii de persoane să o părăsească.

Experții atribuie aceste seisme faliilor submarine din zonă, care pot produce cutremure de până la 7,7 magnitudine, așa cum s-a întâmplat în 1956 pe insula Amorgos. Cutremurul din Amorgos (magnitudine 7,7) și un seism ulterior lângă Santorini (7,2) au provocat un tsunami de până la 30 de metri, ucigând 53 de persoane. A fost cel mai mare cutremur din Grecia în secolul XX.

A journey back in time: The 1925 Santorini volcanic eruption, documented by the late Professor of Mineralogy Georgios Georgalas. The footage is featured in excerpts from ERT's show Traveling to Greece.

Via: Meteo Hellas pic.twitter.com/70oP9CFDHi

— Volcaholic ???? (@volcaholic1) February 3, 2025

Va erupe Santorini?

Ne aflăm într-o zonă cu o activitate seismică intensă din punct de vedere istoric. De fapt, Santorini este ceea ce a rămas în urma unei uriașe erupții vulcanice care a avut loc acum aproximativ 3.500 de ani, în Epoca Bronzului. Această erupție devastatoare a fost datată diferit: între anii 1639 și 1616 î.Hr., în 1628 î.Hr. sau între 1530 și 1500 î.Hr.

Acea explozie a distrus așezările existente pe insulă și a provocat un tsunami care a devastat estul Mediteranei. Conform unor teorii, ar fi putut contribui indirect la prăbușirea civilizației minoice de pe insula Creta, situată la 110 km sud.

Vulcanul de sub Santorini se reîncarcă după fiecare erupție, dar experții spun că insula este departe de o explozie iminentă. Nu s-au detectat semne de ascensiune a magmei, iar vulcanologii sunt mai preocupați de Kameni.

Subduccția, procesul prin care o placă tectonică se scufundă sub alta, este cauza activității seismice din Santorini. Aici, placa africană se subduce sub subplaca Egeei, parte a plăcii euroasiatice, deplasându-se cu 5 cm pe an spre nord-est.

Arhipelagul grecesc include insulele locuite Santorini și Thirasia, precum și insule mici nelocuite Nea Kameni, Palea Kameni, Aspronisi și Christiana. Acestea fac parte din cel mai activ sector al arcului vulcanic sud-egeean. Cele două Kameni, situate central, sunt formațiuni de lavă ce ies din apă.

Nea Kameni și Palea Kameni s-au format în urma mai multor erupții submarine. În anul 726, una dintre erupții a aruncat cel puțin 2.800 de milioane de metri cubi de lavă, cenușă și roci.

Caldera din Santorini poate produce erupții explozive majore într-o fază incipientă a ciclului său, sugerează un risc semnificativ pentru regiunea estică a Mediteranei, sugerează un studiu publicat în Nature Geoscience.

Ultima erupție a Kameni a avut loc în 1950, urmată de semne de inflație magmatică între 2011 și 2012. În 2025, activitatea seismică a revenit, fiind înregistrată deocamdată în falii, iar autoritățile și vulcanologii sunt în continuare în alertă.

Santorini is an example of a multi-cyclic caldera (a depression formed when a volcano erupts and collapses) and its cycles are characterized by extended periods of effusive to mildly explosive volcanic activity between major caldera-forming events.@NatureGeosci @NaturePortfolio pic.twitter.com/8iBU9JlFWm

— Springer Nature (@SpringerNature) August 2, 2024

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News