Atât politicienii de la Putere cât și cei din Opoziție sunt sortiți înclinației naturale către exces: primii - de putere, cei din urmă - de demagogie. Se îmbată cu apă de gură, te mint oricât e nevoie sau oricât sunt sfătuiți de un consilier spilcuit, cu studii în "manipularea maselor". Pentru că cetățenii (cuvânt nelipsit din adresările populiste) nu sunt indivizi, nu sunt "el/ea" . Sunt mase. Procente. Mulțimi. Cvorum. Unii votează cu tine, ceilalți trebuie convinși s-o facă.
Contorsionismul nu e specific doar politicii "la vârf", practicată cu aer scrupulos din Palate. La acest nivel, în timpul campaniilor electorale, se bagă sume imense în campanii media, se organizează mitinguri pe stadioane și băi de mulțime, se fac "vizite în teritoriu". Donațiile pentru politicieni a celor cu bancnote în gușă trebuie să se întoarcă la ei cu efect de bumerang sub formă de funcții sau măcar a câtorva contracte cu statul. Alegerile se câștigă pentru a se crea o armată politică din teracotă, nu pentru cetățean.
În "ligile inferioare" (tije electorale pentru "liga superioară"), practicile au aceeași sorginte, iar coloana vertebrală se îndoaie din tot atâtea locuri. Primarul din Pungești, de exemplu, e dispărut fără urmă de când au început protestele împotriva explorării gazelor de șist. Citesc pe site-ul primăriei că este edil din 2004 până în prezent. Vlasa Mircia e de meserie electrician. La studii e consemnată Școala Tehnică de Maiștri, la limbi străine e gol. Fără să aibă diplome sforăitoare, e licențiat în lipsă de responsabilitate și fentarea încrederii votanților.
Deși par determinați în acțiunea lor, protestatarii se află mai degrabă în zodia confuziei, a fricii de necunoscut. Pun pariu că dl. Mircia a chemat trei interpreți de muzică populară și a aruncat doi saci de carne tocată pe grătare de a sfârâit tot Pungeștiul în timpul campaniei pentru alegerile locale. Chiar dacă nu fac politică de Capitală, manipularea e un limbaj universal, iar politicienii de la sate îi cunosc bine gramatica. Manifestanții din Moldova au acum nevoie de explicații, de dialog, de cel care le poartă voturile, dar care a dovedit că este, pe deplin, demn doar de sila lor.
Propensiunea celor care vor puterea este către minciună. Îți spun ce vrei. Îți fac o listă de proiecte care coincide fix cu lista de nemulțumiri populare, care cuprinde fix toate reproșurile aduse celor care ocupă scaunele la care privesc cu jind.
Citesc o știre despre social-democratul Adrian Solomon. Este deputat. Îmi plimb ochii peste un discurs de-al său din perioada în care Executivul era condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Dezgustător. Redau o mostră suficientă pentru a te face să cauți o pastilă de metoclopramid. "Şi Dumnezeu plouă cu lacrimi, plângând până la urmă soarta care va să vină dacă noi nu vom fi hotărâţi să spunem până la capăt NU gazelor de şist şi tare să ne audă şi Mihai Răzvan Ungureanu, să ne audă şi Băsescu". Discursul este din 2012.
Un an mai târziu, dar cu o Opoziție mai puțin, dl. Solomon citește bâlbâit după o fițuică argumente pro-gazele de șist. Mai mult, anunță că își retrage semnătura de pe un proiect care interzice fracturarea hidraulică, pentru a iniția unul nou, favorabil aceste proceduri, implementabilă, zice el, doar în anumite condiții. Dl. Solomon este, potrivit CV-ului său, profesor de istorie la un liceu din Bârlad. Învață adolescenți despre personalități istorice, despre oameni de înaltă conduită morală, despre valori.
Textul de față nu este nici pe departe croit să vizeze actuale partide de Opoziție sau de la Putere. Nu caută să ofere lămuriri despre gazele de șist sau alte puncte sensibile de pe agenda publică.
L-am scris pentru că mi-a plăcut istoria în liceu. Materia pe care o predă dl. Solomon.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
