„Lift pentru viață”. Apelul lui Robert Cazanciuc pentru demnitatea seniorilor din România

Autor: Andreea Deaconescu

De Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, senatorul PSD Robert Cazanciuc a lansat din nou un apel public pentru implementarea unui program național care să le ofere seniorilor mai mult decât promisiuni trecătoare: șansa unei bătrâneți trăite cu demnitate.

Acesta subliniază că simpla creștere a pensiilor nu este suficientă pentru a răspunde nevoilor reale ale vârstnicilor. „Sigur că 100 de lei sau mai mult la pensie poate fi o soluție pe termen scurt, dar cred că după o viață muncită le putem oferi părinților sau bunicilor noștri o bătrânețe trăită cu demnitate, fără să aibă sufletul apăsat că sunt o grijă în plus pentru copiii lor atunci când diversele boli îi fac să se deplaseze mai greu”, a scris Cazanciuc pe Facebook.

Problema ridicată de acesta este una cât se poate de concretă: peste 4 milioane de români locuiesc în blocuri construite acum câteva decenii, majoritatea fără lift. Pentru cei care au trecut de prima tinerețe, fiecare urcare sau coborâre a scărilor devine un obstacol dureros. „În România de azi trăiesc peste 4 milioane de români în blocuri de 3 sau 4 etaje construite cu zeci de ani în urmă, mare parte dintre ei oameni trecuți de prima tinerețe și izolați la ultimele etaje pentru că pur și simplu vârsta nu îi mai ajută, iar urcatul sau coborâtul scărilor devine un calvar”, a explicat senatorul.

Robert Cazanciuc susține că ideea unui program național de utilare cu lifturi a blocurilor mici nu este nouă. El a promovat această inițiativă încă din urmă cu doi ani, încercând să obțină sprijin politic și financiar, atât din fonduri naționale, cât și europene. „Un asemenea proiect nu ar fi doar o dovadă că politicienilor le pasă cu adevărat de viețile concetățenilor lor, dar ar putea fi și un motor care să creeze mii de locuri de muncă, începând de la proiectare, construcție și până la întreținerea periodică pe zeci de ani”, a precizat acesta.

Senatorul recunoaște însă că demersurile nu au avut până acum succesul scontat: „Probabil am făcut ceva greșit de nu am reușit să conving că e nevoie de un program național. Sunt însă bucuros că mai mulți primari din orașe cu blocuri de 3 și 4 etaje sunt hotărâți să demareze proiecte pilot pentru a demonstra urgența unui asemenea proiect, dar mai ales beneficiile pentru mulți oameni pentru care timpul nu mai are răbdare!”.

El le-a adresat un apel direct celor care încă pun sub semnul întrebării utilitatea unui astfel de program: „Pe toți cei care au multe alte priorități și se întreabă de ce ar fi nevoie de un asemenea program, îi rog să urmărească două minute din viața doamnei Anca”.

Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, marcată anual pe 1 octombrie, are tocmai acest rol: de a readuce în atenția publică drepturile seniorilor și nevoia de a le asigura o viață activă și lipsită de discriminare. Instituită în 1990 de Adunarea Generală a ONU, această zi a devenit un prilej de reflecție asupra provocărilor pe care le aduce îmbătrânirea populației și asupra obligației societății de a sprijini persoanele de vârsta a treia.

Datele oficiale arată o realitate îngrijorătoare. La nivel mondial, populația de peste 60 de ani se va dubla până în 2050, ajungând la peste 1,6 miliarde de persoane. Europa va fi una dintre regiunile cel mai puternic afectate de această transformare, cu aproape 30% dintre cetățeni având peste 65 de ani până în anul 2080. În România, Institutul Național de Statistică arată că, deja în 2021, existau peste 3,8 milioane de persoane cu vârsta de peste 65 de ani, iar indicele de îmbătrânire demografică a crescut constant.

Fenomenul aduce cu sine riscuri precum sărăcia, izolarea socială și dependența de ajutor, dar și obligația statului de a găsi soluții pentru incluziune și sprijin real. Organizații neguvernamentale, precum „Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor”, încearcă să combată singurătatea și marginalizarea, dar specialiștii subliniază că efortul nu poate rămâne doar pe umerii voluntarilor.