€ 5.0920 →
|
$ 4.3641 →
|
FOTO: Agerpres
Vineri, 3 octombrie 2025, premierul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă la Palatul Victoria în care a marcat 100 de zile de la preluarea mandatului.
DC News vă transmite în format live-text principalele declarații:
Șeful Executivului a subliniat că mandatul său a început într-un context extrem de dificil, cu o criză bugetară severă moștenită de la fosta guvernare Ciolacu-Ciucă și cu deficite record ce amenințau stabilitatea economică a țării.
„Se împlinesc o sută de zile de când acest guvern a depus jurământul. Așa cum știți, am preluat această responsabilitate pe fondul unei crize bugetare, iar până acum am luat măsurile care s-au impus, care erau absolut necesare pentru a recâștiga credibilitatea financiară a României, pentru că fără aceste măsuri am fi fost într-o situație dificilă, care ar fi avut consecințe grave asupra cetățenilor țării noastre. Am evitat intrarea în incapacitate de plată pe fondul deficitelor de peste 9%, pe fondul celor mai mici venituri din PIB din Uniunea Europeană – noi aveam peste 30%, față de media de peste 40% – și pe fondul cheltuielilor supradimensionate cu peste 30 de miliarde de euro anul acesta și anii trecuți”, a declarat Bolojan.
Premierul a respins acuzațiile de austeritate și a explicat că obiectivul a fost menținerea României pe linia de plutire financiară, concomitent cu recâștigarea încrederii investitorilor și a instituțiilor internaționale. „Agențiile de rating au confirmat că am făcut ceea ce este necesar și a fost un prim pas pentru a recâștiga încrederea în România și, cred eu, pentru a recâștiga încrederea cetățenilor noștri, spunându-le adevărul. Nu a fost, practic, o austeritate ceea ce s-a făcut și cred că au fost niște măsuri de responsabilitate care trebuiau puse în practică. Și, așa cum știți, a fost nevoie să creștem veniturile fiscale și să luăm măsuri pentru îmbunătățirea colectării”.
În opinia premierului, problema majoră nu a fost doar nivelul redus al veniturilor fiscale, ci și slaba colectare. „Erau cele mai mici, dar, mai rău, nu încasam într-o bună măsură aceste taxe și propunerile care au fost adoptate. Cele care sunt inclusiv în pachetul 2 și sper să fie validate de Curte în perioada următoare nu fac decât să întărească capacitatea ANAF-ului de a încasa aceste impozite, să închidă portițele, să nu mai permită existența firmelor fantomă și așa mai departe”, a spus Bolojan.
Reducerea cheltuielilor publice a fost un alt obiectiv asumat. Premierul a amintit că plafonarea salariilor, limitarea unor sporuri și controlul suplimentar al cheltuielilor au reprezentat doar începutul unui proces care trebuie continuat. „A trebuit în această perioadă să limităm și să reducem cheltuielile publice, iar măsurile care au fost adoptate, legate de plafonarea salariilor, de reducerea unor sporuri, de reducerea cheltuielilor, au fost un prim pas absolut necesar, care trebuie continuat în perioada următoare”, a arătat șeful Executivului.
Șeful Guvernului a arătat că primele măsuri adoptate de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, reunite în pachetul 1 de reforme și aplicate din 1 august, au avut rolul de a stabiliza situația financiară și de a evita intrarea țării într-un blocaj economic.
„Am început să corectăm nedreptățile și lucrurile care nu mai sunt suportabile pentru cetățenii țării noastre și nu mai sunt sustenabile din punct de vedere al funcționării unei economii normale. De la aspectele care țin de câștigurile nejustificate în anumite autorități, până la măsurile care țin de magistrați. Am făcut ordine în investiții în această perioadă, în așa fel încât să le și putem continua, dar să ne și încadrăm în anumite anvelope financiare”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a explicat că statul se confrunta cu supracontractări masive în aproape toate domeniile, fără un criteriu clar de prioritizare. În urma deciziilor guvernamentale, cele mai multe investiții vor continua, dar cu o selecție mai strictă: proiectele susținute de fonduri europene au fost păstrate, în timp ce cele bazate pe finanțări de la bugetul național vor fi derulate doar acolo unde autoritățile locale pot asigura cofinanțarea.
„În felul acesta vom evita să avem investiții supradimensionate sau alocate în localități unde nu mai există activități sportive, cum este cazul stadioanelor, de exemplu. Ne-am asigurat că vom avea în continuare acces la fonduri europene. Gândiți-vă că eram în situația de suspendare a fondurilor europene și nu doar că am evitat această suspendare, asigurând continuarea investițiilor, dar mai mult am renegociat programul PNRR, care era amânat și eram într-o stare în care intram într-un blocaj”, a subliniat Bolojan.
În cadrul conferinței, șeful Guvernului a amintit și de negocierile purtate cu privire la jaloanele din PNRR, care au fost ajustate pentru a nu pierde finanțările externe și pentru a permite României depunerea unei noi cereri de plată în acest an. În paralel, Guvernul a purtat discuții privind programul european SAFE, destinat apărării, unde România a obținut o sumă considerabilă.
„Am negociat în această perioadă o sumă importantă pentru România, în așa fel încât să putem, pe de o parte, să ne asigurăm cheltuielile pentru apărarea țării noastre, dar în același timp să asigurăm finanțarea unor importante investiții în infrastructură, cu potențial de folosire mixtă, atât civilă, cât și militară, cum sunt capetele de autostradă din Moldova, dar și să internalizăm o parte din această producție militară, în așa fel încât să creăm condiții de dezvoltare și în această industrie de apărare în România”, a precizat premierul.
Un alt punct central al intervenției a vizat reforma administrației publice locale. Potrivit lui Bolojan, proiectul legislativ nu a fost încă definitivat, dar urmează să fie adoptat pentru a transforma administrația într-un factor real de dezvoltare și pentru a transfera competențe de la nivel central către autoritățile locale.
„Am pregătit pachetul pentru reformă în administrația locală, pe care nu am reușit să-l definitivăm, dar care trebuie adoptat în așa fel încât, pe de o parte, să avem o administrație care e un factor de dezvoltare în România, să avem o administrație mai eficientă și să avem o administrație care preia de la guvern anumite competențe, deci să facem descentralizare, debirocratizare și simplificare. Dar reducerea cheltuielilor de funcționare este un element care nu poate fi scos din capitolul de reformă”, a punctat prim-ministrul.
„Suntem, deci, după 100 de zile și se cuvine să le mulțumesc tuturor celor care ne-au susținut în această perioadă, să le mulțumesc, în primul rând, cetățenilor țării noastre, de asemenea, colegilor miniștri, secretari de stat, echipelor guvernamentale și tuturor partenerilor noștri pentru colaborarea pe care am avut-o în aceste 100 de zile. Ce cred că trebuie să facem în perioada următoare, dacă ar fi să preiau ceea ce a spus doamna Dogioiu în următoarele 100 de zile? Sunt două constante pe care niciun guvern nu le va putea evita și pe care trebuie să le urmărim”, a declarat Bolojan.
Premierul a subliniat că aceste două priorități sunt încasarea veniturilor bugetare și reducerea cheltuielilor de funcționare. În opinia sa, numai astfel România va putea avea bugete echilibrate și investiții finanțate pentru dezvoltare. „E vorba să ne încasăm veniturile și, de asemenea, să limităm și să reducem cheltuielile de funcționare. Doar în felul acesta vom avea niște bugete echilibrate și vom putea finanța investițiile pentru a crea condiții de dezvoltare. De ce trebuie să ne încasăm în continuare taxele și impozitele și să facem efortul pentru asta? Pentru că degeaba am mărit taxele, dacă banii nu sunt colectați și nu intră efectiv în bugetul statului”, a explicat acesta.
Șeful Guvernului a insistat asupra nevoii de disciplină financiară și a precizat că digitalizarea ANAF și a vămii trebuie finalizată cât mai curând. „Pentru asta e nevoie să avem o disciplină financiară în continuare, să finalizăm digitalizarea ANAF-ului și a vămii, să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că prețurile de transfer sunt la un nivel care permite plata unor impozite serioase în România și nu depășesc o limită a normalității de către toate companiile și, de asemenea, să combatem munca la negru. Aceste elemente care țin de combaterea evaziunii fiscale și de încasarea veniturilor sunt foarte importante pe componenta de disciplină fiscală”, a adăugat Bolojan.
Un alt capitol esențial menționat de premier este reducerea cheltuielilor publice. Acesta a punctat că administrația publică, atât locală, cât și centrală, are nevoie urgentă de reformă. „E nevoie ca în continuare, pentru că aici lucrurile nu sunt atât de simple, să ținem sub control cheltuielile publice și să le reducem. De aceea reforma administrației publice, locale și centrale este o necesitate și o urgență, pentru că, în afară de a fi mai în serviciul cetățenilor, de a oferi servicii mai bune, ea trebuie să fie mai eficientă, pentru că nu mai putem suporta costurile pe care astăzi le achităm lună de lună. Deci o reducere de cheltuieli, un calcul corect al posturilor, care, acolo unde există un surplus, să rezulte reducerea acestor posturi, este o necesitate și acest lucru sper să fie pus în practică în perioada imediat următoare”, a arătat premierul.
În viziunea sa, alocările bugetare trebuie corelate cu performanța autorităților locale în privința colectării impozitelor. „Pentru a avea administrații responsabile, este nevoie ca sumele care le repartizăm sub formă de transferuri să fie direct proporționale cu gradul de încasare al impozitelor locale, în așa fel încât să nu stai în administrație pe banii statului și să nu faci nimic”, a precizat Bolojan.
Acesta a vorbit și despre necesitatea comasării instituțiilor și a serviciilor deconcentrate pentru a eficientiza cheltuielile. „Gândiți-vă câte servicii în fiecare județ are doar Ministerul Agriculturii, care ar putea să fuzioneze într-o structură mult mai mică, ar însemna economii importante, ar însemna mult mai puține posturi de conducere și, cu siguranță, mai puține drumuri pentru cei care trebuie să ajungă la aceste servicii”, a spus șeful Executivului.
Premierul a reafirmat intenția de a adopta măsuri ferme privind cumulul pensiei cu salariul. „Interdicția cumului pensiei cu salariul este un element important pe care cred că trebuie să-l punem în practică și suntem pe cale să găsim formula constituțională pentru a pune acest proiect în aplicare”, a spus Ilie Bolojan.
„Dar pe lângă aceste două constante trebuie să ne ocupăm de lucruri care înseamnă dezvoltare, care înseamnă într-adevăr o economie pe baze sănătoase, pentru că fără aceste condiții nu ne putem gândi la un viitor bun pentru țara noastră. Și aș puncta câteva elemente strategice pe care consider că trebuie să le avem în vedere în următoarea perioadă. E nevoie să ne asigurăm securitatea energetică”, a declarat premierul.
Bolojan a explicat că România se confruntă cu un deficit de producție și a subliniat necesitatea urgentă de a finaliza investițiile începute. „Avem un minus de producție în România și pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată și termocentralele la care lucrările se încetinesc. Vă rog să vă gândiți că la Iernut, unde avem o centrală importantă de 400 de megawați, lucrările au început din 2016 și dacă nu corectăm ceea ce se întâmplă acolo, nu ne putem gândi că în 2026, deci după 10 ani, am putea termina. Dacă vom continua tot așa cum am gestionat astfel de proiecte în anii trecuți, cu siguranță nu vom vedea capacități de producție noi puse în practică, ori fără astea, fără capacități noi care să ne asigure energie în bandă pentru a putea compensa în orele în care avem deficit, nu vom avea o producție suficientă și nu ne putem gândi la un preț care să fie mult mai redus”.
Premierul a subliniat că simplificarea procedurilor legislative este esențială pentru finalizarea hidrocentralelor și a adăugat că susținerea proiectelor din domeniul nuclear, în special la Cernavodă, trebuie accelerată. „Derularea proiectării cât mai repede pentru a începe lucrările este foarte importantă în așa fel încât în anii următori să avem un mix energetic care să fie de natură să asigure o energie competitivă în România, nu doar constantă, nu doar suficientă, ci și la un preț bun, iar componenta de nuclear este foarte importantă”, a subliniat acesta.
Proiectele de stocare a energiei au fost și ele menționate ca o prioritate pe termen scurt. „Eroarea pe care cred că am făcut-o este că ne-am gândit să facem eficiență energetică la oamenii acasă și nu ne-am gândit cum facem sistemul național eficient și fără a finanța capacități de stocare importante, fără a nu mai finanța niciun panou fotovoltaic fără capacitate de stocare, înseamnă dezechilibre majore și, așa cum ați aflat în ultimele zile, la prânz avem supraproducție, iar seara avem un deficit care dacă nu-l putem compensa din acumulări, nu am făcut nimic”.
Un alt punct sensibil abordat de șeful Guvernului a fost situația producției de cărbune. Acesta a arătat că România nu și-a respectat jalonul de decarbonizare și că se află în negocieri avansate cu Comisia Europeană pentru rezolvarea problemei. „Strategia pe cărbune este un lucru care trebuie să-l închidem în perioada imediat următoare. Pe de-o parte, pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare și suntem într-o fază avansată de negocieri cu Comisia pentru a închide acest jalon și nu avem decât două direcții strategice: sau încercăm să menținem mai mult timp producția de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a complexului energetic Oltenia în așa fel încât să nu mai fie căpușat, să nu mai fie necesar să acordăm miliarde de lei anual subvenții pentru a funcționa lucrurile acolo, sau, dacă aceste lucruri nu vor fi făcute datorită costurilor foarte mari, în mod cert, a doua ipoteză este să renunțăm la producția pe cărbune”.
Bolojan a lăsat clar de înțeles care este preferința sa: „Eu personal susțin prima variantă, dar pentru asta nu mai putem continua așa cum avem lucrurile astăzi”.
Premierul a subliniat că „Costul energiei este un element foarte important, pentru că el este un element de bază care asigură competitivitatea companiilor noastre pe piața globală, mai ales acolo unde consumul energiei reprezintă un cost important de producție și că, ne place sau nu, o parte din ceea ce vedem că se întâmplă în zona industriei metalurgice este și un efect al costului energiei”.
Ilie Bolojan a explicat că este esențial ca România să pregătească sectoare care, începând cu 2027, să valorifice gazul suplimentar exploatat din Marea Neagră. „Trebuie să nu facem ceea ce facem astăzi cu producția agricolă, să o exportăm neprocesată, și acest gaz, o bună parte din el, să fie valorificat în țara noastră, în companii care produc îngrășăminte chimice pentru agricultură, pentru petrochimie, în zona metalurgică, în așa fel încât să punem în valoare acest potențial important, care înseamnă resursele de gaz. O direcție importantă pe care trebuie să o urmărim este să susținem sectoarele economice cu potențial de creștere”.
Premierul a menționat mai multe sectoare cu potențial nevalorificat, precum procesarea produselor agricole și industria agroalimentară românească. „Importăm o bună parte din produsele care astăzi sunt pe piața românească în foarte multe sectoare de activitate, unde avem capacitatea ca, în plan intern, dacă ducem politici de susținere a acestei industrii, să creștem capacitatea mult în anii următori”. El a mai precizat că este necesar să fie susținuți „campionii acestei zone pentru a-și exporta produsele” și a menționat întâlnirile cu marile rețele comerciale, care au stabilit că produsele românești pot fi promovate și pe piețele externe dacă sunt competitive.
Investițiile în capacități de stocare, depozite și standardizarea producției din fermele mici sunt, de asemenea, esențiale pentru creșterea producției interne și pentru export. „Un element important pe care trebuie să-l avem în vedere în continuare este atragerea investițiilor străine. Dacă în acești ani România s-a dezvoltat, acest lucru s-a datorat nu doar companiilor din România, ci și investițiilor străine, care au însemnat finanțări, tehnologie, dar mai ales acces pe piețe,” a explicat Bolojan.
El a mai atras atenția asupra predictibilității mediului investițional: „Un element important pentru a fi o țară care este predictibilă cu investițiile este să ai un sistem de taxe și impozite care nu le descurajează. Și impozitul, așa-numitul IMCA, impozitul pe cifra de afaceri, este un element care cred că trebuie reanalizat în așa fel încât să-i penalizăm pe cei care, într-adevăr, abuzează de prețul de transfer, care nu vor să plătească impozite, dar, în același timp, să nu penalizăm investițiile, pentru că, altfel, le descurajăm să vină în România”.
„Un element important este să ne repunem economia pe baze solide. Asta înseamnă să avem mai mulți oameni în economia reală. Și prin măsurile pe care le luăm, să încurajăm să avem mai mulți angajați și asta nu putem să o facem decât prin câteva măsuri. Am spus creșterea vârstei de pensionare anticipată. E insuportabil economic și nici de acceptat social să ai oameni care se pensionează la 48-50 de ani cu pensii cât salariile, dar să nu ai oameni care să lucreze în economia reală și faptul că doar puțin peste jumătate din cei care depășesc această vârstă până la 65 de ani sunt activi în economie arată că avem o problemă cronică pe care trebuie să o corectăm”, a explicat Bolojan.
Printre măsurile adoptate deja se numără și pachetul 1 de reforme, intrat în vigoare la 1 august, care vizează stimularea ocupării forței de muncă, reducerea șomajului și descurajarea concediilor medicale nejustificate. „Într-un an, costul concediilor medicale este de aproximativ șase miliarde de lei, deci peste un miliard de euro. În condițiile în care acum zece ani era la jumătate din valoare, înseamnă că avem niște probleme și trebuie să descurajăm această practică. Nu mă refer aici la cei care într-adevăr au un temei justificat, o boală serioasă, ci mă refer la punțile care sunt între Crăciun și Anul Nou sau la elemente pe care le vede orice om care se uită într-o anumită statistică și pe care le achită angajatorul sau statul”, a precizat premierul.
Bolojan a subliniat importanța concentrării cheltuielilor sociale asupra categoriilor vulnerabile. „Orice suprapunere de venituri în această zonă, orice fel de acordare nejustificată trebuie oprită în așa fel încât resursele pe care le avem să se ducă la cei care într-adevăr au nevoie de sprijin”, a explicat el.
O altă direcție importantă pentru Guvernul Bolojan este mobilizarea resurselor pe piețele financiare românești. Premierul a menționat oportunitatea listării la bursă a pachetelor minoritare ale unor companii publice, precum CEC sau Aeroportul Otopeni, fără pierderea controlului statului. „În felul acesta vom asigura o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența și, cu siguranță, având și un acționar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai bune. E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient și trebuie să o declanșăm în perioada imediat următoare”, a declarat premierul.
În ceea ce privește ordinea publică, Ilie Bolojan a anunțat o redistribuire a forțelor de ordine, cu scopul de a crește prezența polițiștilor și jandarmilor pe stradă. „Gândiți-vă că avem aproape 10.000 de jandarmi care sunt în bază la diferite obiective. Dacă reducem cu 20-30% numai acestora din bază și îi punem în stradă, vom avea mai multă ordine și siguranță publică în zonele unde avem probleme”, a explicat el.
Premierul a subliniat și necesitatea integrării dispeceratelor, pentru o mai bună coordonare a intervențiilor și reducerea riscului de competiție între diferitele servicii de urgență. „Acești oameni pot să fie în stradă, iar supravegherea care să însemne mai multă siguranță, mai puține infracțiuni și contravenții pe stradă, să se facă prin sisteme eficiente pentru ca siguranța cetățenilor noștri pe stradă, în apartamente, în locuințe să fie mult mai mare”, a adăugat Bolojan.
Premierul a reafirmat că reforma trebuie continuată și în domeniile sănătății și educației, subliniind că stabilitatea și coerența în coaliție sunt esențiale pentru o guvernare responsabilă. „Doar pentru a face aceste lucruri este nevoie de respect între parteneri, de susținerea pachetelor și de o colaborare solidă pentru a asigura o guvernare responsabilă pentru români”, a concluzionat el.
***
În contextul coaliției formate din patru partide, premierul a explicat provocările colaborării și a subliniat că s-a concentrat pe menținerea unei relații bune cu toți liderii și miniștrii. „Fiind premier și, practic, reprezentând această coaliție, am căutat întotdeauna să colaborez bine cu toate partidele, cu toți liderii, cu toți miniștrii, indiferent de partidul din care fac parte, și nu mă apuc acum să fac clasamente și să dau note, pentru că nu ar fi corect față de colegii noștri. Fiecare, într-o manieră sau alta, și-a dus aportul la ceea ce a făcut guvernul în această perioadă”, a spus Bolojan.
El a explicat că soliditatea coaliției se verifică în practică prin voturi în Parlament, moțiuni și asumări de răspunderi, iar experiența trecută arată că este dificil să se ajungă la un acord rapid asupra tuturor detaliilor proiectelor din cauza diferențelor istorice și a conflictelor anterioare dintre partide.
Premierul a fost întrebat și despre finanțarea partidelor, în contextul comparațiilor cu alte state europene, cum este Germania, unde subvențiile sunt mult mai mici per vot. Bolojan a explicat că subvențiile pot fi reduse și că este important să se analizeze efectele reale ale tăierilor, nu doar procentele. „Da, ați făcut o comparație legată de anul electoral, când alocările au fost cele mai mari, și față de acest an electoral, dacă vă aduceți aminte, când s-a format bugetul, a fost o tăiere de 40%. Dar eu am mai spus, cred că partidele politice din România pot funcționa cu subvenții mai mici de la bugetul de stat, sunt un susținător al acestei abordări, dar, din nou, în afară de procente, trebuie să ne gândim la sume și la efecte. Una este să lucrezi pe spații mari și acolo 5% are un efect de multiplicare foarte mare, și alta este să iei un punct și să aplici un anumit procent sau altul, pentru că efectele sunt total diferite”, a explicat el.
Bolojan a adăugat că, într-o perioadă de restriște și reduceri de cheltuieli, toate părțile implicate, inclusiv partidele politice, trebuie să contribuie la eforturile bugetare. „Cu ceea ce sunt de acord este că atunci când ești într-o perioadă de restriște, de reduceri de cheltuieli, toți, inclusiv partidele politice, parlamentarii și toți cei care s-au comportat într-un anume fel, au avut niște sume normale în anii trecuți, trebuie să fie parte la acest efort și sunt convins că se va ajunge la o soluție pentru a se veni cu o corecție suplimentară față de ceea ce a fost până acum”, a spus premierul.
În ceea ce privește mediul investițional, premierul a comentat raportul Departamentului de Stat al SUA, care arată că investitorii percep corupția ca un obstacol major în România. Bolojan a subliniat că reducerea realităților care permit corupția este mai importantă decât doar combaterea percepției. El a menționat că debirocratizarea, simplificarea și digitalizarea administrației pot limita aceste practici, iar în cazul în care măsurile administrative nu sunt suficiente, parchetele și instituțiile competente trebuie să intervină. „Nu trebuie să reducem percepția, ci trebuie să reducem realitățile, dacă ele sunt. Și orice măsură care duce la debirocratizare, la simplificare, la digitalizare, va duce sistemic la reducerea acestor posibilități, iar acolo unde măsurile administrative nu au efect, parchetele și instituțiile care au competențe să vâneze astfel de oameni trebuie să-și facă datoria”, a afirmat Bolojan.
Bolojan a fost întrebat despre promisiunea de transparență făcută încă de la începutul mandatului și despre modul în care guvernul răspunde întrebărilor incomode.
„Faptul că, în calitate de premier, organizez periodice conferințe de presă este o dovadă cât se poate clară că răspund la orice fel de întrebare, dar dacă vreți să vă întrebați, vă răspund. Dacă doriți să țineți discursuri ideologice, vă ascult cu tot respectul, dar nu rezolvăm nimic”, a declarat Bolojan.
Premierul a fost întrebat și despre blocajul din justiție, cauzat de neprezentarea magistraților în instanțe, care afectează mii de cetățeni. Bolojan a precizat că nu are atribuții directe în această problemă, dar a subliniat rolul Ministerului Justiției în dialogul cu magistrații și cu Consiliul Superior al Magistraturii. „Dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial. Altfel, nu cred că este în regulă și nu este un aspect de respect pentru cetățenii români, dintre care unii depind de o sentință sau alta și au nevoie de un serviciu public, așa cum toate celelalte instituții. Trebuie să asigurăm un serviciu public decent, din respect pentru cetățeni”, a spus premierul.
În contextul criticilor legate de măsurile de austeritate adoptate în primele 100 de zile, Bolojan a respins ideea că acestea ar fi doar soluții temporare. „Niciun guvern nu poate, în 3 luni de zile, să corecteze lucruri care s-au acumulat în ani de zile dacă suntem realiști. Ca să ne înțelegem foarte bine, de pe o zi pe alta vă trebuie timp. Am acționat după niște urgențe care erau impuse de realitate și au fost adoptate aceste măsuri: unele prin pachete asumate prin răspundere, altele prin hotărâri de guvern, altele prin muncă zi de zi, care nu a fost prezentată public”, a explicat Bolojan.
El a adăugat că reducerea cheltuielilor este esențială pentru echilibrarea bugetului: „Cele 30 de miliarde de euro pe care România le cheltuie anual, mai mult decât își poate permite, care înseamnă diferența dintre cheltuieli și venituri, doar în felul acesta vor putea fi compensate. Reducerea de cheltuieli este absolut necesară. Ea va veni să echilibreze lucrurile care au fost făcute și, dacă o aplicăm așa cum se cuvine, sunt convins că de anul viitor lucrurile le veți vedea într-o altă dinamică”.
Premierul a mai subliniat că guvernul nu este singurul responsabil pentru combaterea corupției și pentru asigurarea transparenței în administrația publică. „Când există un caz scandalos, dacă într-un termen scurt am vedea o anchetă rapidă și o condamnare fără echivoc, cu siguranță oamenii s-ar gândi dacă mai fac astfel de lucruri. Dacă constatăm că, peste un anumit număr de ani, o faptă s-a prescris, nici efectul social de descurajare nu mai este cel pe care îl avem. Sau chiar și o condamnare, după foarte mulți ani, nu mai are același efect. Deci aici este un mix de măsuri și fiecare autoritate trebuie să-și asume răspunderea pentru zona pe care o are de incompetență și să facă ceea ce este necesar”.
Referitor la critici privind echitatea în măsurile fiscale și creșterea TVA, Bolojan a explicat că aceste decizii au fost luate într-un context complex, în care securitatea națională și apărarea țării au necesitat resurse financiare semnificative. „CASS-ul este o sursă de venit pentru Casa de Sănătate, care trebuie să asigure servicii decente pentru toți cei care ajung la un medic în România. Nu poți să ai servicii medicale gratuite dacă sistemul nu este finanțat. Dacă ai doar 6,3 milioane de contributori și 16,5 milioane de beneficiari, nu funcționează acest sistem. Nicio familie nu poate să cheltuie mai mult decât are. Trebuie să aibă niște venituri”, a afirmat premierul.
Bolojan a menționat că programul de împrumut de 17 miliarde de euro prin Uniunea Europeană a fost esențial pentru susținerea cheltuielilor pentru apărare, subliniind diferențele față de creditele comerciale: „Cu dobânzi de cinci ori mai mici față de cele de piață, cu o perioadă de grație de 10 ani și rambursare pe 40 de ani, ar fi fost o eroare să nu accesăm acest credit dacă n-am fi avut niciun deficit și aveam suficient numerar. Dar, în condițiile în care suntem, vă rog să verificați și celelalte țări din Estul Europei ce au făcut”.
***
Deși timpul scurt de la instalare nu permite evaluări finale, discuțiile din ultimele săptămâni au adus în prim-plan caracterul premierului și dinamica coaliției aflate la putere. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, joi, în emisiunea Piața Victoriei de la Europa FM, că Ilie Bolojan este „un om încăpățânat, da. Recunoaște și el, nu trebuie să spun eu, se vede”. Liderul UDMR a adăugat că, deși premierul provine dintr-un mediu administrativ mai relaxat, „l-am văzut pe premier că mai râde și glumește, deși se întâmplă rar”.
Pe de altă parte, Kelemen Hunor a subliniat că stabilitatea guvernamentală este un atu major: „Guvernul e foarte stabil. Coaliția e foarte stabilă, fiindcă PSD cu PNL se înțeleg foarte bine. Au un exercițiu de trei ani, dacă nu mă înșel, de guvernare împreună. Da, actorii s-au schimbat, dar asta nu înseamnă că cele două partide nu se înțeleg. Sigur că mai sunt niște discuții, aparent chiar conflicte, dar și ieri am văzut, pe rectificare, când ei s-au înțeles, ceea ce am spus eu, sau ce a zis Fritz, nu mai avea o importanță foarte mare. Ne-au ascultat, au zis că aveți dreptate, dar până la urmă e treaba guvernului, dar am discutat în coaliție”.
Cu toate acestea, liderul UDMR a avertizat că legitimitatea morală a coaliției poate fi pusă la încercare dacă reformele promise nu vor fi realizate: „Eu despre această problemă de legitimitate morală am vorbit, să spui că n-ai reușit să rezolvi această nedreptate, care, cel puțin pentru marea majoritate a oamenilor din societatea noastră, înseamnă o nedreptate. Atunci vom avea o problemă, un moment mai dificil, dar legitimitatea politică-juridică a coaliției nu se pune sub semnul întrebării”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
