Elena Udrea a fost preluată duminică dimineața cu ambulanța de la Penitenciarul Târgșor.
Update: Administrația Națională a Penitenciarelor a transmis detalii în acest caz.
„Astăzi, 29.06.2025, la sediul Penitenciarului de Femei Ploiești Târgșorul Nou la orele 05.30 persoana privată de libertate U.E.G. a acuzat dureri abdominale severe. Având în vedere simptomatologia prezentată s-a dispus de îndată apelarea serviciului unic de urgență 112.
La ora 06.00 ambulanța s-a prezentat la unitate și în urma consultului s-a hotărât preluarea pacientei pentru investigații suplimentare și conduită terapeutică. Ulterior, medicii specialiști au hotărât să o supună unei intervenții chirurgicale minore, fără a exista vreun moment în care viața pacientei să fie în pericol. Operația a decurs fără probleme, existând posibilitatea ca aceasta să fie externată în cursul zilei”, a transmis Administrația Națională a Penitenciarelor.
Update: Elena Udrea a fost operată, duminică, la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Ploieşti, ea aflându-se acum la terapie intensivă, au precizat, pentru Agerpres, surse medicale.
Potrivit acestora, ea ar fi primit diagnosticul de colecistită acută litiazică.
Operaţia a decurs bine şi fostul ministru rămâne sub observaţie medicală, au arătat sursele citate.
Elena Udrea a fost preluată, duminică dimineaţă, cu ambulanţa de la Penitenciarul Târgşor, fiind dusă la spital din cauza unor dureri abdominale.
Fostul ministru al Turismului Elena Udrea se află în Penitenciarul Târgşor pentru a-şi ispăşi pedeapsa în dosarul "Gala Bute".
Judecătoria Ploieşti este aşteptată să se pronunţe, în data de 1 iulie, asupra cererii de liberare condiţionată a Elenei Udrea.
Colecistita acută reprezintă inflamarea vezicii biliare (situată în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste), fie din cauza ocluziei unei căi biliare, fie din cauza evacuării incomplete a conținutului biliar. Colecistita acută poate debuta cu simptome tipice de abdomen acut, necesitând diagnostic prompt.
Colecistita acută poate fi litiazică (95% dintre cazuri), atunci când calea biliară este blocată de una sau mai multe pietre (litiază biliară sau „pietre la fiere”), sau, mult mai rar, nelitiazică, din cauza unui traumatism, a arsurilor extinse, a septicemiei, a malnutriției severe sau a infecției cu HIV. De asemenea, tumorile (în special cele maligne) pot comprima căile biliare, ducând la colecistită nelitiazică, conform SANADOR.
În mod normal, bila (un lichid galben-verzui cu gust amar) este produsă de ficat și depozitată în vezica biliară. În funcție de alimentele ingerate, în special cele bogate în grăsimi, vezica biliară este stimulată și își varsă conținutul prin căile biliare în duoden (porțiune din intestinul subțire), pentru a facilita digestia.
O dietă bogată în grăsimi duce la suprasaturarea ficatului cu lipide (steatoză hepaticăsau „ficat gras”), fapt care, în asociere cu alți factori, precum staza biliară (stagnarea bilei în vezica biliară) duce la formarea de sediment (dischinezie biliară sau „bilă leneșă”) ori calculi (pietre). Aceștia se pot deplasa și pot bloca o cale biliară, ducând la inflamarea colecistului (colecistită acută).
predispoziția genetică;
malformațiile vezicii biliare;
malformațiile căilor biliare;
colesteroloza vezicii biliare, obezitatea;
sarcina;
sexul feminin;
vârsta peste 40 de ani;
colesterolul crescut/dislipidemia;
anumite afecțiuni mai rare (de exemplu, hiperparatiroidismul sau siclemia).
Litiaza biliară (prezența pietrelor la fiere) poate fi asimptomatică și poate fi descoperită accidental (de exemplu, în timpul unei investigații de rutină). Cu toate acestea, unii bolnavi pot dezvolta simptome în câțiva ani de la formarea calculilor. După blocarea lor într-un canal biliar apare edemul (umflarea) vezicii biliare și staza bilei, care se poate infecta.
În acest stadiu, semnele și simptomele cele mai frecvent includ:
greața și vărsăturile;
durerea abdominală intensă, dar „în valuri” (colica biliară) localizată în partea superioară a abdomenului, care este agravată de inspirația adâncă și ameliorată de vărsături;
crampe abdominale;
icter (colorarea galbenă a pielii și a ochilor) care apare, în general, la două-trei zile după colica biliară și este însoțit de urină închisă la culoare (hipercromă) și de scaune decolorate;
transpirații și puls neregulat;
scăderea apetitului;
febră.
Colica biliară, febra și icterul reprezintă semne clinice foarte importante, frecvent întâlnite (în 60% dintre cazuri), care alcătuiesc triada Charcot. În plus, la palpare, medicul va observa că întregul abdomen este în tensiune, iar palparea porțiunii superioare drepte, în inspir profund, va declanșa o durere intensă, ascuțită denumită medical semnul lui Murphy.
Dacă pacientul nu se prezintă în timp util la medicul gastroenterolog pentru consultație, colecistita acută se poate agrava și pot apărea perforația și cangrena (colecistita acută cangrenoasă), care reprezintă urgențe chirurgicale, conform SANADOR.
În cazul instalării semnelor și simptomelor tipice de colecistită acută, se recomandă internarea în spital și supravegherea bolnavului. În primă fază, sunt indicate:
repausul la pat;
post negru;
reechilibrarea hidro-electrolitică prin administrarea de perfuzii;
administrarea de analgezice, antispastice și antibiotice.
O mare parte dintre cazurile de colecistită acută se remit prin administrarea de medicamente, dar riscul de a dezvolta noi episoade de colică biliară este crescut dacă pietrele nu sunt îndepărtate. În cazul în care colecistita nu se ameliorează prin metodele conservatoare sau sunt prezente complicații, este necesară intervenția chirurgicală de îndepărtare a vezicii biliare (colecistectomie).
Aceasta se poate face prin tehnica deschisă (clasică, realizată din ce în ce mai rar, din cauza recuperării postoperatorie anevoioase) sau prin chirurgie laparoscopică(gold-standard). Tehnicile de radiologie intervențională sunt din ce în ce mai populare și încep să înlocuiască chirurgia laparoscopică în cazurile necomplicate. Astfel, ERCP este o tehnică care permite explorarea radiologică a arborelui biliar, fiind totodată și o metodă de dezobstrucție endoscopică (care sparge calculii prin ultrasunete sau cu ajutorul laserului).
Indiferent de metoda de tratament aleasă, este esențial ca bolnavul să efectueze periodic investigații de rutină (cum este ecografia abdominală) și să se prezinte din timp la medic (încă de la apariția primelor dureri), pentru a evita instalarea complicațiilor, care sunt mult mai greu de gestionat și pot fi fatale, mai informează SANADOR.
Știrea inițială:
Elena Udrea a fost preluată, duminică dimineaţă, cu ambulanţa de la Penitenciarul Târgşor, fiind dusă la spital din cauza unor probleme abdominale, au declarat, pentru Agerpres, surse medicale.
Potrivit acestora, există suspiciunea unei colici abdominale.
Udrea a fost dusă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, unde a rămas pentru investigaţii.
Ea este internată pe o secţie chirurgicală, este investigată şi în funcţie de rezultatele obţinute se va stabili conduita ulterioară, spun sursele citate.
Surse din cadrul unităţii de detenţie au precizat, pentru Agerpres, că fostul ministru nu ar fi putut primi îngrijiri la cabinetul penitenciarului pentru că, din cauza lipsei de personal, cabinetul a fost închis pe timpul nopţii, acesta fiind un lucru des întâlnit în ultima perioadă.
Fostul ministru al Turismului Elena Udrea se află în Penitenciarul Târgşor pentru a-şi ispăşi pedeapsa în dosarul "Gala Bute".
Judecătoria Ploieşti este aşteptată să se pronunţe, în data de 1 iulie, asupra cererii de liberare condiţionată a Elenei Udrea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News