International AIDS Vaccine Initiative, organizația care lucrează la unul dintre vaccinuri, avertizează că actualul focar riscă să devină cel mai grav din istorie. De asemenea, University of Oxford și compania farmaceutică Moderna desfășoară cercetări pentru dezvoltarea unor vaccinuri împotriva speciei Bundibugyo a virusului Ebola.

Coaliția pentru Inovații în Pregătirea pentru Epidemii, organizația care finanțează toate cele trei proiecte, a transmis că „fiecare zi contează”. În prezent, în Republica Democrată Congo există peste 1.000 de cazuri suspecte, iar în țara vecină, Uganda, au fost confirmate nouă cazuri.

Crește îngrijorarea că acest focar, identificat abia după ce s-a răspândit într-o zonă afectată de conflicte și cu resurse medicale limitate, ar putea atinge dimensiunile celei mai mari epidemii de Ebola înregistrate vreodată, notează BBC. În perioada 2014-2016, în Africa de Vest, aproape 29.000 de persoane au fost infectate, iar peste 11.000 au murit.

Dr. Mark Feinberg a declarat, conform sursei citate: „Cred că este clar că acest focar riscă să fie la fel de grav ca acela sau chiar mai grav, iar dezvoltarea unui vaccin și a altor măsuri de combatere reprezintă în mod evident o prioritate”.

Avertismentul vine în contextul în care și organizația umanitară Médecins Sans Frontières a descris situația drept „profund alarmantă” și a spus că nu au mai fost înregistrate niciodată atât de multe cazuri într-un interval atât de scurt.

CITEȘTE ȘI: OMS anunță primul pacient vindecat în epidemia de Ebola din Republica Democratică Congo

Vaccinurile trebuie dezvoltate separat pentru fiecare specie de Ebola

Există șase specii cunoscute ale virusului, însă doar trei dintre acestea sunt asociate cu apariția epidemiilor.

În prezent există un vaccin pentru specia Zaire, cea mai răspândită formă a virusului. Actualul focar este însă provocat de o altă specie, numită Bundibugyo. Aceasta a mai fost identificată doar de două ori până acum și nu beneficiază de un vaccin aprobat.

IAVI lucrează la o versiune modificată a vaccinului împotriva Ebola Zaire, adaptată pentru combaterea speciei Bundibugyo. Vaccinul experimental a fost testat pe maimuțe, unde a stimulat rapid sistemul imunitar și a oferit un nivel de protecție apropiat de 100%.

Mark Feinberg a declarat că dovezile de până acum îl fac „optimist în legătură cu potențialul” vaccinului, însă în prezent ar fi nevoie de șapte până la nouă luni pentru ca acesta să fie pregătit pentru studii clinice, deși echipele încearcă să „accelereze aceste termene”.

Între timp, compania farmaceutică Moderna a anunțat că folosește tehnologia sa mRNA, utilizată pentru dezvoltarea rapidă a vaccinurilor în pandemia de Covid, pentru cercetarea unui vaccin împotriva virusului Bundibugyo.

„Vom acționa cu rapiditate și rigoare științifică pentru a sprijini răspunsul și pentru a aduce un potențial vaccin mai aproape de comunitățile care au cea mai mare nevoie de el”, a declarat Stéphane Bancel, directorul executiv al Moderna, conform BBC.

Și University of Oxford a anunțat că lucrează deja la propria tehnologie de vaccin, folosită anterior și în lupta cu Covid, pentru dezvoltarea unui nou vaccin împotriva Ebola. Acesta ar putea fi gata pentru studii clinice în două până la trei luni.

VEZI ȘI: Mulțimea furioasă dă foc corturilor unui spital pentru Ebola: „Nu înțeleg! Cred că e o invenție a străinilor, că nu există” / VIDEO

Fiecare vaccin folosește o tehnologie diferită

Fiecare vaccin urmărește să antreneze organismul să recunoască aceeași structură de pe suprafața virusului, cunoscută sub numele de glicoproteina Bundibugyo. Totuși, fiecare folosește o tehnologie diferită pentru a ajunge la acest rezultat.

International AIDS Vaccine Initiative utilizează un virus viu, dar inofensiv, modificat genetic astfel încât să conțină și glicoproteina Ebola. Sistemul imunitar luptă împotriva virusului inofensiv și în acest proces învață să recunoască și să combată Ebola.

Vaccinul pe bază de mRNA și cel dezvoltat de Oxford introduc în organism un fragment de cod genetic. Odată ajuns în corp, acesta determină producerea glicoproteinei Bundibugyo, pe care organismul o identifică drept străină și începe să o atace.

Toate aceste abordări au scopul de a oferi sistemului imunitar un avantaj inițial în cazul unei infecții reale cu Ebola.

Totuși, diferențele dintre tehnologii și modul în care acestea antrenează sistemul imunitar ar putea influența nivelul de protecție sau numărul de doze necesare. Toate aceste aspecte trebuie verificate în cadrul studiilor clinice.

Coaliția pentru Inovații în Pregătirea pentru Epidemii finanțează etapele incipiente ale cercetării. „Odată cu răspândirea rapidă a virusului Bundibugyo și în absența unor vaccinuri autorizate, fiecare zi contează în cursa împotriva acestei boli mortale”, a declarat dr. Richard Hatchett.

Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, a spus: „un vaccin împotriva Bundibugyo ar putea contribui la controlul acestei epidemii și la consolidarea pregătirii pentru viitoare focare”.

CITEȘTE ȘI: Bunia, epicentrul noii epidemii de Ebola. Sistemul medical e sub presiune