Dovezile din cercetările existente sugerează că activitățile fizice sunt benefice pentru sănătatea creierului și pot proteja împotriva dezvoltării afecțiunilor neurodegenerative, cum ar fi demența și boala Parkinson. Cu toate acestea, un nou studiu a constatat că privarea de somn poate reduce aceste beneficii obținute din exercițiile fizice, scrie Medical News Today.
Aproape 10% dintre adulții cu vârste de peste 65 de ani din Statele Unite au demență, iar alți 22% au deficiențe cognitive ușoare, conform unui studiu reprezentativ la nivel național din 2022. Numeroase studii anterioare au descoperit că exercițiile fizice pot reduce riscul de a dezvolta demență. Totuși, mai multe studii leagă lipsa de somn cu riscul crescut de demență.
Importanța somnului și a exercițiilor fizice
"Activitatea fizică și somnul sunt factori despre care se crede că ar contribui în mod independent la funcția cognitivă, dar sunt, de asemenea, interconectați, unde mai multă activitate fizică este corelată cu un somn de mai bună calitate, iar activitatea fizică poate, de asemenea, să regleze ritmurile circadiene", a spus Mikaela Bloomberg, cercetător la University College London Institute of Epidemiology and Health Care.
O echipă de cercetători UCL, inclusiv Bloomberg, a găsit puține cercetări existente care să analizeze impactul activității fizice și al somnului asupra funcției cognitive. Studiile pe care le-au găsit au fost mici și transversale, care este un tip de cercetare în care cercetătorii colectează date de la participanți la un singur moment în timp.
"Deoarece tulburările de somn pot fi un simptom precoce al bolilor neurocognitive, cum ar fi demența, care cauzează disfuncții cognitive, este o provocare să se determine dacă rezultatele pe care le observăm în acele studii anterioare se datorează efectelor somnului asupra funcției cognitive sau invers. Având în vedere acest lucru, am vrut să examinăm modul în care combinațiile de activitate fizică și obiceiurile de somn au influențat funcția cognitivă pe o perioadă lungă de timp", a spus d. Bloomberg.
Rezultatele studiului
Pentru studiul lor, cercetătorii UCL au folosit date longitudinale obținute de la 8.958 de adulți cognitiv sănătoși din Anglia cu vârsta de 50 de ani și peste, extrase din English Longitudinal Study of Aging (ELSA). Datele utilizate au fost colectate între 1 ianuarie 2008 și 31 iulie 2019. Participanții au oferit rapoarte despre activitatea lor fizică și durata somnului la fiecare doi ani.
Cercetătorii au întrebat participanții câte ore au dormit într-o noapte obișnuită. Cercetătorii UCL au clasificat apoi somnul drept "scurt" dacă a fost mai puțin de șase ore, "optim" dacă este între șase și opt ore și "lung" dacă a fost de mai mult de opt ore.
Cercetătorii au întrebat, de asemenea, participanții cât de mult au făcut mișcare. Participanții au raportat cât de des au participat la activități fizice ușoare, moderate și viguroase și dacă au făcut exerciții de mai multe ori pe săptămână, săptămânal, de una până la trei ori pe lună și rar/niciodată.
Cercetătorii au evaluat memoria episodică a participanților care utilizează Consorțiul pentru a stabili un registru pentru sarcinile de reamintire imediate și întârziate ale bolii Alzheimer. Cercetătorii au oferit participanților o listă de zece cuvinte și le-au cerut să-și amintească cuvintele imediat și din nou o zi mai târziu. Cercetătorii au evaluat, de asemenea, fluența verbală a participanților folosind o sarcină în care participanții au numit cât mai multe animale la care se puteau gândi în decursul unui minut.
Cercetătorii UCL au exclus participanții care au raportat că au fost diagnosticați cu demență în timpul perioadei de urmărire, precum și participanții ale căror scoruri la teste au sugerat o anumită afectare cognitivă. În plus, cercetătorii și-au ajustat analizele pentru o serie de factori, cum ar fi dacă participanții au susținut anterior același test cognitiv.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
