Decizia BEC și manipulările din spațiul public: Adevărul despre respingerea candidaturii lui Călin Georgescu
După ce BEC a respins candidatura lui Călin Georgescu în spațiul public a fost lansat un val de dezinformare.
Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat acum două zile respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din România, iar ulterior în spațiul online a fost lansat un val de dezinformare. Deși BEC a invocat un motiv clar și obiectiv pentru această decizie: lipsa semnăturii de pe declarația de avere a lui Georgescu, document obligatoriu conform legislației electorale, speculațiile nu au întârziat să apară.
Decizia, deși contestată de susținătorii lui Georgescu, se bazează strict pe prevederile legale și nu poate fi interpretată ca o acțiune arbitrară sau represivă.
După această hotărâre, new media au fost invadate de diverse narative conspiraționiste și manipulări, menite să deformeze realitatea și să creeze panică. Printre acestea, s-au remarcat afirmații precum: „autoritățile suprimă disidența prin forță brută”, „democrația e moartă în Europa”, „Bruxelles a pus presiune pe România să blocheze candidatura lui Georgescu” sau „statul paralel distruge parteneriatul strategic cu SUA”. Aceste narațiuni false trebuie analizate și demontate prin prisma faptelor.
De ce BEC nu putea „închide ochii” la lipsa semnăturii lui Georgescu
BEC este o instituție independentă, cu atribuții clare în organizarea și supravegherea alegerilor. Hotărârile sale sunt strict legate de respectarea legislației electorale și nu pot fi interpretate ca măsuri politice. În cazul lui Călin Georgescu, problema esențială a fost una administrativă: lipsa unei semnături obligatorii pe declarația de avere. Nu a fost vorba despre o decizie discreționară, ci despre aplicarea regulilor. Nu există cale de mijloc și nu se pot face excepții. Nu este vorba de o formalitate neglijabilă, cum ar fi o semnătură pe o cerere de concediu, ci despre un document esențial pentru transparența și corectitudinea procesului electoral. BEC nu poate „închide ochii” la o astfel de omisiune, deoarece ar însemna compromiterea principiilor fundamentale ale democrației.
Călin Georgescu, pentru a evita orice acuzație de fals, a ales să nu semneze declarația de avere. Unii spun chiar că ar putea fi vorba despre un gest premeditat făcut de acesta. În consecință, BEC a respins candidatura sa. Acesta este argumentul suprem, dincolo de orice altă considerație. N-ai semnat, n-ai candidatura valabilă.
De ce nu este vorba despre o suprimare a disidenței
Afirmația conform căreia autoritățile române „suprimă disidența prin forță brută” este complet falsă. Sigur că cine vrea să îl asculte pe ideologul lui Putin, Aleksandr Dughin, care spune că "o adevărată dictatură a fost instituită în țările UE", o poate face, dar asta nu înseamnă că afirmația unei persoane cunoscută deja pentru promovarea mesajelor distorsionate este și adevărată.
Nimeni nu a fost arestat, amenințat sau persecutat în urma acestei decizii. Georgescu a avut dreptul de a-și depune candidatura și, dacă documentația sa era completă, probabil ar fi fost acceptat în cursa electorală. Într-o democrație funcțională, respectarea regulilor este esențială, iar aplicarea acestora nu poate fi interpretată drept o măsură represivă.
Călin Georgescu se află sub măsura controlului judiciar, în dosarul în care este cercetat penal pentru şase infracţiuni, printre care instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, dar, la fel ca orice alt cetățean din România, până la o eventuală condamnare a sa, beneficiază de prezumția la nevinovăție.
Prin urmare, contrar narațiunilor alarmiste, această situație nu demonstrează „moartea democrației în Europa”, așa cum se manipulează în mediul online. Dimpotrivă, demonstrează că instituțiile statului funcționează conform legilor în vigoare. O democrație autentică nu presupune excepții sau privilegii pentru un candidat, indiferent de convingerile sale politice. Prin urmare, respingerea unei candidaturi care nu respectă cerințele legale este un semn că statul de drept funcționează.
Bruxelles nu are nicio legătură cu decizia BEC
Afirmațiile din spațiul online potrivit cărora Uniunea Europeană ar fi pus presiune pe România pentru a bloca candidatura lui Georgescu este nefondată. BEC este o instituție națională, care aplică regulile stabilite de legislația românească. Nu există nicio dovadă că instituțiile europene ar fi avut vreo implicare în această decizie, iar astfel de teorii nu fac decât să alimenteze dezinformarea.
O altă teorie fără fundament promovată de new media este aceea conform căreia „statul paralel” ar distruge parteneriatul strategic cu SUA prin blocarea candidaturii lui Georgescu. În realitate, relațiile diplomatice dintre România și Statele Unite se bazează pe cooperare strategică, economică și militară, și nu sunt influențate de candidaturile la alegerile prezidențiale. Acest tip de dezinformare urmărește să creeze diviziuni și să alimenteze neîncrederea în instituțiile statului. O altă informație eronată promovată mai ales în mediul online este aceea potrivit căreia respingerea candidaturii lui Georgescu a generat proteste masive. Câteva sute de oamenii care au protestat în fața BEC nu înseamnă că am avut proteste masive. Că au existat violențe, da, acest lucru a fost confirmat și de oamenii legii, care au făcut și arestări în consecință.
În concluzie, decizia BEC de a respinge candidatura lui Călin Georgescu nu are nicio legătură cu cenzura, autoritarismul sau presiuni externe. Motivul este clar și argumentat deja de BEC. Într-o democrație funcțională, respectarea regulilor este fundamentală, iar încercările de a transforma această situație într-un scenariu conspiraționist sunt doar manipulări menite să creeze confuzie și neîncredere în instituțiile statului. În loc să cădem pradă acestor dezinformări, este esențial să analizăm faptele și să ne raportăm la realitatea juridică și administrativă a procesului electoral.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
