CREȘTE iar EURO? ALERTĂ de la conducerea BNR

Euro
Euro

Reprezentanții BNR sunt în alertă în ceea ce privește creșterea euro.

Consiliului au atenționat însă că în contextul evoluției deficitelor, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruște a sentimentului pe piața internațională, arată minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

A scăzut rata inflației

 

În discuțiile privind evoluția recentă a prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a scăzut în octombrie la 3,4 la sută, de la 3,5 la sută în septembrie, iar în noiembrie a urcat din nou deasupra intervalului țintei, la 3,8 la sută, în linie cu prognoza. S-a observat că avansul față de septembrie se datorează în principal majorării prețurilor legumelor și fructelor, dar și accelerării inflației de bază, și că impactul relativ modest al scumpirii prețurilor combustibililor a fost compensat integral de cel al scăderii dinamicii prețurilor administrate.

Presiuni inflaționiste semnificative

 

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat ușor ascensiunea în acest interval, urcând de la 3,4 la sută în septembrie la 3,5 la sută în noiembrie, ușor peste nivelul prognozat, chiar și în condițiile dezinflației ușoare înregistrate pe segmentul mărfurilor nealimentare, probabil pe seama unor promoții specifice lunii noiembrie. Inclusiv pe acest fond, s-a apreciat că, dincolo de efectele majorării prețurilor internaționale ale unor materii prime agroalimentare, mai cu seamă în cazul cărnii de porc, și ale ușoarei slăbiri a leului în raport cu euro, evoluția inflației de bază reflectă presiuni inflaționiste semnificative din partea factorilor fundamentali, în consonanță cu dimensiunea, trendul și determinanții poziției ciclice a economiei, precum și cu dinamica costurilor cu forța de muncă. Asemenea presiuni sunt sugerate și de consolidarea în perioada recentă a mersului ascendent al variației anuale a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum, precum și de menținerea deflatorului PIB în trimestrul III 2019 la un nivel ridicat, similar celui din intervalul anterior, alături de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt din ultimele luni sau chiar în creștere, în cazul unor categorii de agenți economici.

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că în trimestrul III 2019 creșterea economică a cunoscut o decelerare ceva mai pronunțată decât s-a anticipat, la 3,0 la sută, de la 4,4 la sută în trimestrul anterior, dar în condițiile unei scăderi minore, sensibil sub așteptări, a dinamicii ei trimestriale și atribuibilă contracției producției agricole. S-a apreciat că evoluțiile implică o prelungire a trendului ascendent al excedentului de cerere agregată, neconformă cu așteptările de stopare temporară a acestuia în prima jumătate a semestrului II 2019. Totodată, contribuția adusă la avansul economic de consumul privat a rămas semnificativă, cu toate că s-a redus vizibil, iar scăderea dinamicii sale s-a datorat integral subcomponentelor senzitive la performanțele agriculturii, precum autoconsumul, în timp ce cumpărările de mărfuri și servicii și-au reaccelerat creșterea în termeni anuali. Contribuția formării brute de capital fix a depășit-o consistent pe cea a consumului populației, au subliniat unii membri ai Consiliului, ea atingând un maxim al ultimilor 11 ani, în principal cu aportul investițiilor în construcții noi, dar și pe seama dinamizării achizițiilor de utilaje și echipamente, cu implicații favorabile asupra potențialului de creștere a economiei în perspectivă. În schimb, exportul net și-a reamplificat contribuția negativă la avansul economic, pe fondul reaccelerării mai pronunțate a creșterii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, regăsită și în mărirea dinamicii anuale a soldului negativ al balanței comerciale. Totodată, deficitul de cont curent a continuat să se adâncească în termeni anuali, chiar dacă ceva mai lent, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital și-a prelungit scăderea. Tendințele au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către unii membri ai Consiliului, inclusiv în condițiile în care slăbirea exporturilor s-a asociat și cu o accentuare a declinului producției industriale, în principal pe seama segmentului auto, de natură să mărească aportul negativ adus de acest sector la dinamica PIB, pe partea ofertei.

Îngrijorări în legătură cu situația încordată a pieței muncii

 

Membrii Consiliului au continuat să exprime îngrijorări și în legătură cu situația încordată a pieței muncii, evocând penuria mare de forță de muncă existentă pe anumite segmente ale pieței – potențată de problemele ei structurale –, precum și dificultățile în creștere întâmpinate de angajatori în procesul de recrutare, reclamate, de altfel, tot mai intens de companii. S-a observat, totodată, că rata locurilor de muncă vacante și-a stopat descreșterea în trimestrul III 2019, iar rata șomajului BIM s-a cantonat în apropierea minimului istoric atins la finele trimestrului II, crescând doar marginal. În același timp, efectivul salariaților din economie și-a continuat ascensiunea lentă reluată la jumătatea anului 2019, iar dinamica lui anuală s-a reamplificat ușor în octombrie, în premieră pentru ultimii aproape trei ani, în condițiile în care accelerarea restrângerii schemelor de personal în industrie – atribuibilă inclusiv automatizării și altor transformări cu caracter structural –, a fost mai mult decât compensată de intensificarea angajărilor în alte sectoare, precum cel al construcțiilor. În asociere cu aceste evoluții, dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal, dar și a celui net real, s-au menținut în ultimele luni pe palierul de două cifre, în timp ce variația anuală de două cifre a costului salarial unitar din industrie a continuat chiar să crească, în contextul accentuării deteriorării productivității muncii, afectând competitivitatea unor ramuri industriale. S-a apreciat că presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate în perspectivă apropiată, date fiind inclusiv îmbunătățirea evidentă a intențiilor de angajare în primele luni din 2020, relevată de sondaje de specialitate, precum și noile majorări aplicate salariului minim brut pe economie și salariilor din sectorul bugetar în debutul anului curent.

Principalele cotații ROBOR

 

Evaluând caracterul condițiilor monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ROBOR și-au stopat în noiembrie tendința lent descendentă, pentru ca în decembrie 2019 să consemneze o creștere, în contextul relativei înăspriri temporare a condițiilor lichidității, dar și al absorbirii consecvente de către BNR a excedentului de lichiditate de pe piața monetară, prin atragerea de depozite la termen. Pe acest fond, și ratele dobânzilor la tranzacțiile interbancare au urcat și s-au menținut în luna decembrie ușor deasupra ratei dobânzii de politică monetară, media lor trimestrială mărindu-se astfel marginal față de cea din trimestrul III; implicit, ecartul negativ al acesteia față de rata dobânzii-cheie și cel față de nivelul IRCC din trimestrul IV, de 2,66 la sută, s-au restrâns ușor. Rata medie a dobânzii la creditele noi a înregistrat însă o scădere în octombrie-noiembrie și exclusiv pe seama creditelor pentru consum, în principal a celor cu rată fixă de dobândă. Deși posibil conjuncturală, evoluția este de natură să sporească incertitudinile generate de IRCC din perspectiva transmisiei și conduitei politicii monetare, au considerat unii membri ai Consiliului, inclusiv în condițiile în care la începutul trimestrului I 2020 nivelul acestui indice s-a redus la 2,36 la sută.

Atenționările membrilor Consiliului

 

A fost evidențiată și tendința ascendentă manifestată de cursul de schimb leu/euro în trimestrul IV 2019, cu precădere la mijlocul acestuia – în relativă discordanță cu cea prevalentă în regiune –, care s-a cvasi-stopat totuși spre finele anului, în condițiile diferențialului considerabil al ratei dobânzii, ale îmbunătățirii sentimentului pieței financiare internaționale și ale deciziilor/așteptărilor privind prelungirea conduitei acomodative a politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și a atitudinii băncilor centrale din regiune. Unii membri ai Consiliului au atenționat însă că în contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruște a sentimentului pe piața internațională, sau a unei reevaluări a riscului asociat de investitori economiei/pieței financiare locale, ceea ce reclamă în continuare vigilență din partea băncii centrale.

Au punctat și creșterea robustă

 

Membrii Consiliului au punctat și creșterea robustă, doar ușor încetinită, care a continuat să caracterizeze creditul acordat sectorului privat în octombrie-noiembrie, media acesteia pe ansamblul intervalului diminuându-se la 7,3 la sută de la 7,9 la sută în trimestrul III, dar rămânând vizibil deasupra celei înregistrate în 2018. Totodată, a fost reliefată creșterea în noiembrie a ponderii în total a creditelor în lei la 67,2 la sută – cel mai ridicat nivel din luna mai 1996 –, în condițiile în care dinamica acestei componente s-a menținut constantă în apropierea palierului de două cifre, inclusiv cu aportul creditelor acordate societăților nefinanciare.

Evoluțiile viitoare

 

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, după o cantonare deasupra intervalului țintei la finele anului 2019, rata anuală a inflației va coborî probabil confortabil în jumătatea lui superioară în primele luni din 2020, la valori ușor inferioare celor din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2019, care anticipa plasarea ei la 3,1 la sută în decembrie 2020 și la 3,2 la sută la finele orizontului proiecției. S-a remarcat că așteptata corecție descendentă este atribuibilă exclusiv acțiunii factorilor pe partea ofertei. Ea are ca resort major previzibile efecte de bază dezinflaționiste asociate evoluțiilor componentelor exogene ale IPC și taxei introduse în sectorul telecomunicații, iar relativa ei amplificare vine în principal din decelerarea mai pronunțată a creșterii anticipate a prețului combustibililor, ca efect al eliminării în ianuarie 2020 a supraaccizei la carburanți. Perspectiva cotației petrolului este marcată însă de incertitudini crescute, au avertizat mai mulți membri ai Consiliului, riscuri în sens ascendent la adresa ei decurgând, cel puțin pe orizontul apropiat de timp, din recenta escaladare a tensiunilor geopolitice. S-a apreciat că majorări peste așteptări sunt posibile și în cazul prețurilor unor produse alimentare procesate – pe fondul extinderii epidemiei de pestă porcină și al mișcării cotațiilor unor materii prime agroalimentare –, dar și pe segmentul prețurilor administrate, în eventualitatea liberalizării în perspectivă nu foarte îndepărtată a pieței gazelor naturale și a celei a energiei electrice, implicând scumpiri ale utilităților destinate consumatorilor casnici.

Deficitul de cont curent și-a reaccentuat adâncirea 

 

S-a convenit, totodată, că acțiunea factorilor fundamentali va fi probabil ușor mai inflaționistă pe orizontul scurt de timp decât se previzionase anterior, în principal datorită presiunilor ceva mai intense așteptate să decurgă din cererea agregată, în condițiile în care se anticipează o relativă accelerare a creșterii economice pe ansamblul trimestrelor IV 2019 și I 2020, inclusiv în raport cu proiecția precedentă. În evaluarea membrilor Consiliului, o asemenea perspectivă implică o cvasi-staționare a gap-ului pozitiv al PIB în acest interval la valoarea relativ mai ridicată atinsă în trimestrul III 2019, respectiv ușor peste nivelurile prognozate în noiembrie. Totodată, potrivit celor mai recenți indicatori cu frecvență ridicată, contribuția consumului populației la avansul PIB e posibil să se fi mărit în trimestrul IV 2019 cel puțin la nivelul celei aduse de formarea brută de capital fix, fiind însă posibilă și o scădere a aportului negativ al exportului net, dată fiind încetinirea creșterii în termeni anuali a deficitului balanței comerciale în octombrie, în condițiile unor noi pierderi de ritm relativ similare suferite de exporturile și de importurile de bunuri și servicii. Deficitul de cont curent și-a reaccentuat însă adâncirea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, au observat unii membri ai Consiliului, iar acoperirea lui cu fluxuri de capital autonom a continuat să se deterioreze.

Ce subliniază reprezentanții BNR

 

Incertitudinile ce decurg în actualul context din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum și riscurile astfel induse la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu, sunt însă deosebit de mari, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului. S-a invocat relaxarea peste așteptări a execuției bugetare din ultimele luni ale anului 2019 – motivată și de efectuarea unor plăți bugetare a căror amânare ar fi generat arierate în lanț –, implicând o probabilă creștere a deficitului bugetar mult peste limita de 3 la sută din PIB prevăzută de Pactul de Stabilitate și Creștere, evoluție îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanțare internă și externă. În același timp, s-a apreciat că inițierea în cursul anului curent a consolidării fiscale este necesară, dar dificilă în contextul calendarului electoral și al prevederilor noii legi a pensiilor, și că măsurile încorporate în programul bugetar aprobat pentru 2020 merg în direcția potrivită dar par a fi insuficiente pentru atingerea țintei de deficit bugetar stabilită. Totodată, s-a arătat că o corecție bugetară graduală și nerecurgerea în acest an la majorări de taxe/impozite ar fi de natură să prevină o frânare bruscă a economiei și cu atât mai mult o recesiune, implicit o potențială agravare pe un asemenea fond, a dezechilibrului intern și a celui extern.

Tendința de deteriorare a poziției externe a economiei

 

Tendința de deteriorare a poziției externe a economiei a fost considerată tot mai preocupantă, prin riscurile crescute induse la adresa macrostabilității, dar și a sustenabilității creșterii economice. În evaluarea acesteia, membrii Consiliului au făcut din nou referiri la probleme de competitivitate non-preț ale unor sectoare, dar și la pierderi de competitivitate prin preț ale unor ramuri/companii, venite din majorări de costuri salariale în condiții de relativă stabilitate a ratei de schimb a leului. Totodată, membrii Consiliului au reafirmat nevoia corectării controlate a dezechilibrului extern, prioritar prin ajustarea bugetară, complementată de reforme structurale consistente, subliniind din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.

Incertitudini din exterior Cum afectează Brexitul

 

Incertitudini mari continuă să provină și din mediul extern, au opinat unii membri ai Consiliului, date fiind, pe de o parte, relativa stopare recentă a tendinței de slăbire a economiei zonei euro și a celei globale, prioritar pe fondul condițiilor financiare relaxate, și, pe de altă parte, tensiunile geopolitice crescute, precum și potențiala reamplificare a riscurilor induse de conflictul comercial global și de Brexit. Au fost de asemenea menționate incertitudinile ce derivă din conținutul și multitudinea măsurilor fiscale/bugetare aprobate ori anunțate recent – cu potențial impact direct sau indirect asupra comportamentului viitor al inflației –, dar și din gradul de corelare a acestora cu programul bugetar.

Păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară este esențială

 

În acest context, a fost reiterată importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a readucerii și menținerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare. În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară este esențială.

Decizia BNR

 

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Te-ar putea interesa

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27