Economia României va scădea cu 0,4% în 2026, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), în timp ce inflația va ajunge la 8,4%.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracţie economică de 0,4%, faţă de o creştere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale.
În ceea ce priveşte valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens ascendent, la 2.086,3 miliarde lei, faţă de 2.056 miliarde de lei în prognoza de primăvară şi 1.916 miliarde lei în 2025, se arată în Prognoza pe termen mediu 2026-2029, varianta actualizată pentru rectificarea bugetară.
„Un element important în configurarea actualului scenariu îl reprezintă accentuarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care a generat un nou şoc pe pieţele internaţionale ale produselor energetice, cu efecte asupra preţurilor combustibililor şi asupra costurilor de producţie şi transport. Pentru economia românească, aceste influenţe s-au suprapus efectelor măsurilor de consolidare fiscal - bugetară şi nivelului încă ridicat al inflaţiei, contribuind la reducerea puterii de cumpărare a populaţiei şi la prelungirea perioadei de ajustare a consumului privat. În acelaşi timp, majorarea costurilor din oferta internă, într-un context caracterizat de o cerere modestă, a afectat competitivitatea unor activităţi industriale şi capacitatea acestora de a reveni la nivelurile de producţie anterioare”, se menţionează în documentul publicat de CNSP.
Potrivit datelor provizorii (2) publicate de Institutul Naţional de Statistică, Produsul Intern Brut a înregistrat în primul semestru al anului 2026 o scădere în termeni reali de 0,6%, evoluţie ce reflectă persistenţa dificultăţilor economice, pe fondul reducerii activităţii industriale şi a unor categorii de servicii.
„La nivel anual, influenţa pozitivă a unor activităţi care au înregistrat performanţe, în principal lucrările de construcţii şi agricultura, dar şi evoluţia indicatorilor cererii interne ce beneficiază de un efect statistic de bază pozitiv în a doua jumătate anului, au condus la estimarea unei contracţii uşoare a economiei cu 0,4%. Totodată, revizuirea în sens ascendent a valorii nominale a PIB la 2.086,3 miliarde de lei reflectă atât actualizarea nivelului de referinţă aferent anului 2025, pe baza celor mai recente date publicate de INS, cât şi modificarea estimării privind deflatorul PIB, de la 7,2% la 8,5%, în contextul menţinerii unor presiuni asupra preţurilor din economie”, precizează CNSP.
Pe partea ofertei, revizuirea cea mai importantă priveşte industria, pentru care s-a estimat o reducere mai amplă, cu 3,4%, a valorii adăugate brute. Ajustarea reflectă atât rezultatele înregistrate în prima parte a anului, cât şi perspectiva menţinerii unei cereri interne modeste, în condiţiile în care costurile ridicate ale energiei şi ale consumurilor intermediare continuă să afecteze activitatea unor ramuri industriale.
Deşi exporturile de bunuri au înregistrat o dinamică nominală pozitivă, aceasta nu s-a reflectat într-o redresare generalizată a producţiei industriale, având în vedere evoluţiile diferenţiate ale ramurilor orientate către export, structura produselor comercializate şi influenţa modificărilor de preţ.
În consecinţă, estimările CNSP pentru industria prelucrătoare rămân prudente, nefiind anticipată o recuperare semnificativă a pierderilor de activitate până la sfârşitul anului.
Industria și consumul, principalele vulnerabilități ale economiei
În sectorul serviciilor, valoarea adăugată brută este prognozată să se reducă cu 1,9%, determinată în special de rezultatele mai slabe ale comerţului, transporturilor şi serviciilor de piaţă. Pentru ultima parte a anului, nu sunt anticipate modificări semnificative ale comportamentului de consum, astfel încât sectorul terţiar va continua să resimtă efectele cererii interne reduse.
Pe de altă parte, construcţiile au înregistrat o evoluţie peste aşteptări, susţinută de accelerarea investiţiilor şi de intensificarea lucrărilor aferente proiectelor de infrastructură. Având în vedere rezultatele statistice şi perspectivele continuării proiectelor aflate în execuţie, prognoza privind creşterea valorii adăugate brute din construcţii a fost majorată de la 5,5% la 10,1%.
Pentru agricultură, estimarea de creştere a valorii adăugate brute a fost revizuită ascendent la 5,1%, ca urmare a unei producţii vegetale favorabile la culturile de toamnă, contribuţia pozitivă a sectorului atenuând parţial efectele contracţiei din industrie şi servicii.
Pe partea cererii, actualul scenariu menţine o evoluţie negativă a consumului privat, pentru care s-a estimat o reducere de 1,6% în anul 2026, în condiţiile în care pierderea de putere de cumpărare acumulată în prima parte a anului şi efectele măsurilor de consolidare fiscal bugetară au limitat posibilităţile de recuperare a consumului.
„Persistenţa unei inflaţii ridicate, chiar în condiţiile temperării ritmului anual de creştere a preţurilor în partea a doua a anului, au continuat să afecteze veniturile reale ale populaţiei”, se arată în analiza CNSP.
Reducerea câştigului salarial real şi comportamentul prudent al consumatorilor au determinat diminuarea cererii pentru bunuri nealimentare şi servicii, cu efecte asupra comerţului şi activităţilor productive dependente de piaţa internă.
În acelaşi timp, cheltuielile ridicate pentru produsele energetice şi alte bunuri de strictă necesitate au diminuat resursele disponibile pentru celelalte categorii de consum.
„Principalul element de susţinere a cererii interne îl reprezintă formarea brută de capital fix, pentru care dinamica anuală a fost majorată de la 4,2% la 8,2%. Revizuirea a avut în vedere rezultatele favorabile ale investiţiilor din prima parte a anului, precum şi accelerarea cheltuielilor publice pentru proiectele finanţate din fonduri europene în special în contextul finalizării perioadei de implementare a PNRR”, relevă sursa citată.
În ceea ce priveşte sectorul extern, actualizarea prognozei a luat în considerare rezultatele schimburilor comerciale din primele 8 luni, precum şi influenţa preţurilor produselor energetice şi a structurii cererii interne asupra importurilor. Pentru întregul an 2026, exporturile de bunuri FOB sunt estimate la 100,4 miliarde de euro, iar importurile CIF la 133,8 miliarde de euro, deficitul comercial fiind astfel estimat la 33,4 miliarde de euro.
Deficitul contului curent al balanţei de plăţi este estimat să ajungă la 30,9 miliarde euro, reprezentând 7,7% din PIB. Revizuirea a avut în vedere deteriorarea soldului balanţei bunurilor şi evoluţia veniturilor primare în timp ce excedentul balanţei serviciilor continuă să contribuie la limitarea dezechilibrului extern.
De asemenea, estimările privind inflaţia au fost revizuite în sens ascendent, ca urmare a presiunilor suplimentare generate de majorarea preţurilor produselor energetice şi de propagarea acestora asupra costurilor de producţie şi distribuţie.
Inflația, estimată la 8,4% în 2026, față de 7,9% anterior
Potrivit CNSP, pentru anul 2026, rata inflaţiei la sfârşitul anului este estimată la 6,4%, comparativ cu 5,3% în prognoza de primăvară, iar inflaţia medie anuală la 8,4%, faţă de 7,9% anterior.
„Deşi reducerea cererii interne exercită o influenţă de temperare a creşterii preţurilor, aceasta este parţial contrabalansată de şocurile provenite din partea costurilor, ceea ce explică menţinerea inflaţiei peste nivelurile anticipate iniţial”, se arată în raportul CNSP.
Pe piaţa muncii, numărul mediu de salariaţi a fost estimat la 5,491 milioane de persoane, corespunzător unei reduceri de 0,6%. Rata şomajului BIM a fost revizuită de la 6,3% la 6,6%, în concordanţă cu perspectivele mai puţin favorabile ale activităţii economice şi ale cererii de forţă de muncă.
În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, temperarea dinamicii acestuia reflectă atât condiţiile mai restrictive ale costurilor companiilor, cât şi efectele măsurilor de limitare a cheltuielilor de personal din sectorul public.
Totodată, inflaţia ridicată a erodat semnificativ din creşterea nominală a salariilor, iar reducerea puterii de cumpărare până la 3,3% anual a determinat persistenţa unei cereri de consum reduse, punctează CNSP.
Pentru anul 2027, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează un PIB de 2.227 miliarde lei, respectiv un avans al economiei de 1,7%.
„Actualul scenariu prevede relansarea economiei, pe fondul diminuării presiunilor inflaţioniste şi a unei reveniri graduale a cererii interne. Creşterea Produsului Intern Brut reflectă atât deteriorarea rezultatelor economice în anul 2026, cât şi perspectiva unei recuperări mai lente a consumului şi a activităţii”, potrivit CNSP.
Creşterea va continua în următorii ani, aceasta urmând să fie de 2,4% în 2028 şi 2,1% în 2029.
Inflația ridicată va continua și în 2027
Referitor la inflaţie, în 2027, procesul dezinflaţionist început în partea a doua a anului 2026 va continua. Astfel, rata inflaţiei la sfârşitul anului 2027 este estimată la 3,4%, iar media anuală la 4,6%. În 2028, rata inflaţiei va ajunge, potrivit CNSP, la 3,0%, cu o medie anuală de 3,3%, iar în 2029 la 2,8% şi media anuală la 3,0%.
Pentru anul 2027 s-a luat în considerare atenuarea presiunilor inflaţioniste provenite din partea preţurilor produselor energetice, în ipoteza stabilizării preţurilor internaţionale ale energiei şi a neproducerii de noi şocuri.
Totodată, s-a luat în calcul o depreciere moderată a monedei naţionale şi o evoluţie favorabilă a factorilor climatici, care să nu afecteze preţul produselor agroalimentare. CNSP estimează în 2027 un curs de schimb mediu de 5,38 lei/euro, în 2028 acesta este prognozat să ajungă la 5,49 lei/euro, iar în 2029 la 5,60 lei/euro, potrivit Agerpres.
