Energia este folosită ca armă geopolitică în 2026, a subliniat Daniel Apostol, Director General Federația Patronală a Energiei. Acesta spune că România are, în acest context, un rol major la nivel regional şi european.
Prezent la evenimentul ENERGY FORUM 2026: Energia României: de la criză la avantaj economic, organizat de DC Media Group, Daniel Apostol a fost întrebat dacă România are potenţialul de a deveni independentă din punct de vedere energetic, odată cu începerea exploatărilor la platforma Neptun Deep, dar şi dacă ţara noastră ar putea deveni un actor regional în domeniul energiei.
Daniel Apostol spune, însă, că independenţa energetică este o himeră, dar şi că România este deja un actor regional major pe piaţa de energie iar, din 2027, va deveni cel mai important producător de energie din UE.
Energia, o armă geopolitică
"Independenţa energetică nu este obiectivul în sine. A fi independent total înseamnă a ne băga sub un glob de cristal, neinterconectaţi. Independenţa energetică e mai mult o himeră. Scopul în sine este să fim cât mai interconectaţi, cât mai puţin dependenţi de sursele de energie care pot juca energia ca pe un factor de şantaj. Şi cred că ăsta e obiectivul României nu doar regional, cât şi la nivel european. România este deja un actor energetic major în Europa de sud-est. Marea Neagră este deja o regiune în care energia nu mai este doar o simplă marfă.
Şi dl Bogdan Chirieac are mai multă experienţă decât am eu pe acest subiect. Energia a devenit o armă geopolitică. A devenit un subiect pe care statele îl abordează nu doar din perspectiva tranzacţionării megawatt-ului sau metrului cub de gaz metan sau barilului de ţiţei. Am citit cu îngrijorare că Marea Neagră a devenit una dintre cele mai riscante rute de transport maritim la nivel global.
Ori noi ne dorim să devenim un actor energetic major. Pentru că energia are nevoie de interconectivitate. Marea Neagră are o calitate. Prin poziţionare, face un transfer de transport de energie şi pe o axă orizontală, est-vest, dar şi pe o axă verticală. Pe litoralul românesc, bulgar al Mării Negre, şi apoi mai jos, către Turcia şi prin Bosfor spre sudul continentului", a declarat Daniel Apostol.
România, experienţă vastă în exploatarea energiei la Marea Neagră
Daniel Apostol atrage atenţia şi că Neptun Deep va oferi României şansa să sporească securitatea la Marea Neagră.
"Mai avem o calitate. Noi suntem prezenţi la Marea Neagră cu exploatare de ţiţei şi de gaze, nu de ieri, de alaltăieri. Avem cel puţin 40 de ani de exploatare a resurselor de la Marea Neagră. Platforma Midia, operată de Black Sea Oil and Gas este un alt exemplu. Neptun Deep este un alt proiect major, un proiect major românesc de investiţie. Avem acolo doi operatori, două companii înregistrate în România, în una dintre ele statul deţine pachetul majoritar de acţiuni, în cealaltă deţine un pachet de acţiuni. Deci aş spune că statul român este acţionar asociat, ar trebui să se simtă partener cu exploatarea Neptun Deep, şi din perspectiva nevoii de securitate.
Şi nu vorbesc doar de cea energetică. Pentru că Neptun Deep, da, va avea la nivel regional acest rol de a oferi un plus de securitate energetică, un plus de aprovizionare de piaţă cu resursele de care Europa are nevoie. Dar este nevoie şi de securitate în termenii consacraţi, absoluţi. Securitatea la Marea Neagră va da şi securitatea creşterii economice şi securitatea aprovizionării cu energie a continentului, cel puţin a regiunii est-europene din care România face parte, şi în care România are un rol major. Pentru că suntem producători de energie, nu doar consumatori şi comercianţi de energie", a mai spus acesta.
Europa, forţată de războiul din Ucraina să regândească aprovizionarea. Nu s-a întâmplat la fel în toate statele
Daniel Apostol spune că, după începerea războiului din Ucraina, Europa a fost forţată să îşi regândească aprovizionarea cu energie, ca urmare a sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat la fel în toate statele membre. În plus, conflictul din Iran a arătat că, deşi geografic este departe de Uniunea Europeană, politic şi economic este foarte aproape.
"Aş mai face o precizare. Am urmărit cu toţii cu îngrijorare, cu interes, evoluţiile geopolitice de după 2022. Ca să nu spun că înainte de 2022 am avut o criză energetică importată din cauza efectelor pandemiei. Dar 2022 a însemnat începutul unei noi faze de război fierbinte la graniţa UE. Aceste evoluţii sau involuţii de securitate ne-au atras atenţia cu privire la modul în care Europa a fost forţată să îşi reconfigureze rapid întreaga reţea de aprovizionare cu energie. Nu vorbim doar de gaze naturale, conductele care legau Occidentul european de resursele ruseşti. O astfel de reconfigurare nu s-a făcut, chiar dacă a venit intempestiv peste UE, deloc echilibrat şi la fel în toate statele UE. Ori, România, care este producător şi care va deveni principalul producător de gaze naturale la anul, prin Neptun Deep, devine un factor suplimentar de consolidare şi de completare a acestei arhitecturi noi de aprovizionare a UE cu energie.
Anul acesta a început sub auspiciile nefaste ale unei alte zone de conflict. Colegii din presă au remarcat bine că strâmtoarea Ormuz a pus la strâmtoare piaţa energiei. Este încă pusă la strâmtoare. Doar că observăm că efectele strâmtorii Ormuz s-au exportat în strâmtoarea Suezului, în Dardanele şi Bosfor, şi vedem că ceea ce părea la o distanţă geografică simţitoare s-a apropiat geografic, politic şi economic foarte mult de noi. Din perspectiva asta, cred că cooperarea regională între UE, NATO, statele riverane cu rol în sectorul energetic european şi mai ales România, nu este o opţiune. În zilele pe care le trăim şi privind la o perspectivă cât de cât apropiată, cooperarea este obligatorie. Nu este o opţiune!", a completat Daniel Apostol.
