În cadrul dezbaterii „Policy & Impact Forum: Biletele de valoare” s-a prezentat un studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) București ce evidențiază faptul că biletele de valoare sunt instrumente transparente, trasabile (care limitează economia informală) și cu un randament economic ridicat.
Cercetarea, publicată de Business & Economics Data Science Lab (BEDSL) din cadrul FABIZ (ASE București), prezentată la dezbaterea „Policy & Impact Forum: Biletele de valoare”, arată că tichetele de masă au un impact economic masiv, iar în anul 2025, volumul emis a fost de 18.375 milioane lei și a generat o valoare adăugată de 21.089 milioane lei (1,10% din PIB). Acestea au susținut 161.000 de locuri de muncă (2,09% din populația ocupată).
În cazul tichetelor sociale pentru alimente și mese calde, studiul evidențiază că, anul trecut, volumul programului a scăzut cu 85,1% (de la 3.750 mil. lei în 2024 la 558 mil. lei), iar numărul de beneficiari a scăzut la 1,12 milioane. Sprijinul anual per beneficiar s-a redus de 3 ori, de la 1.500 de lei la numai 500 de lei.
Nu în ultimul rând, prin OUG nr. 156/2024, valoarea voucherelor de vacanță a scăzut de la 1.600 la 800 lei per beneficiar. Acest lucru a generat o scădere a volumului emis la 784 milioane lei în 2025.
Se cere corectarea formulei de calcul pentru tichetele de masă
Potrivit studiului, chiar dacă prețurile alimentelor au crescut cu 7,75%, valoarea tichetelor de masă a rămas de 45 de lei și nu au fost indexate cu rata inflației în septembrie 2026. Specialiștii propun corectarea formulei de calcul pentru a include o componentă de progres real al veniturilor, pe baza câștigului mediu net real.
De asemenea, se propune revizuirea regimului fiscal și eliminarea contribuției la sănătate, CASS de 10% aplicată tichetelor, prin care statul încasează în prezent 20% din valoarea mesei prin taxe, spre deosebire de cantinele proprii sau cateringul care beneficiază de deductibilitate integrală.
Cercetarea arată că tichetele sociale pentru alimente și mese calde rămân un instrument strict de protecție socială, cu efecte puternice în mediul rural și în sectoare precum agricultura și comerțul alimentar. Studiul recomandă stabilirea unui calendar regulat și criterii clare de eligibilitate bazate pe vulnerabilitate.
În acest context, profesorul universitar de economie Cristian Păun a precizat pentru Agerpres că valoarea tichetelor de masă ar trebui majorată de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei, prin corectarea formulei de indexare, sau menţinută la nivelul actual, dar cu eliminarea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate, pentru creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor.
„Studiul nostru arată clar că indexarea corectă ar fi, în momentul de faţă, cu rata inflaţiei, 50 lei de la 45. Şi, eventual, putem să discutăm ca această indexare să nu se întâmple. Dacă dăm înapoi contribuţia la sănătate într-o primă fază, adică facem zero contribuţia la sănătate, putem să obţinem acei 4,50 lei, putem să îi obţinem nu din creşterea valorii, ci pur şi simplu din faptul că renunţăm la contribuţia la sănătate pe aceste tichete şi atunci nu mărim valoarea, dar măcar scoatem contribuţia la sănătate din aşa ceva. Sunt diferite moduri în care poţi să creşti, într-adevăr, puterea de cumpărare.
Legea nr. 165/2018 (art. 32) prevede indexarea semestrială obligatorie a tichetelor de masă cu indicele preţurilor de consum la mărfurile alimentare, cu o clauză de neregresie. Formula de calcul din normele metodologice (HG nr. 1045/2018, art. 33) împarte însă media indicilor lunari dintr-un semestru la media din semestrul anterior. Astfel, formula nu măsoară cât au crescut preţurile, ci dacă ritmul creşterii lor s-a accelerat sau a încetinit”, a explicat Cristian Păun.
Reducerea voucherelor de vacanță i-a făcut pe turiști să aleagă destinații din străinătate
Scăderea valorii voucherelor de vacanță de la 1.600 la 800 de lei a generat efecte puternice în turismul intern, deoarece a orientat o parte din turiști către destinații externe. Un volum mai mare de vouchere este asociat direct cu o creștere a sosirilor și a înnoptărilor turiștilor români în structurile de cazare interne.
Referitor la voucherele de vacanţă, economistul Cristian Păun a apreciat că valoarea acestora ar trebui corelată cu costul unui sejur şi cu posibilităţile de cofinanţare ale beneficiarilor, inclusiv în cazul familiilor cu copii.
„Nu cerem sau nu recomandăm nimic legat de voucherele de vacanţă, indexarea lor, ci poate o corelare a lor mai degrabă cu ce înseamnă, până la urmă, un sejur de vacanţă pentru o familie”, a explicat acesta.
Analiza econometrică indică faptul că restricţionarea voucherelor este asociată cu aproximativ 951.600 de sosiri şi 1,04 milioane de înnoptări mai puţine ale turiştilor români, cumulat pentru 2025 şi primele opt luni din 2026, comparativ cu scenariul în care regimul anterior de acordare ar fi continuat. Autorii precizează că aceste rezultate reprezintă abateri faţă de o traiectorie contrafactuală estimată, nu pierderi cauzale demonstrate.
Studiul „Policy & Impact Forum: Biletele de valoare” poate fi accesat aici.
