Cafeaua, „drog”. Efecte asupra sănătății

Pentru mulți, cofeina este „combustibilul” fără de care nu pot concepe să își înceapă ziua. Considerată „cel mai popular și folosit drog din lume”, potrivit Australian Drug Foundation, această substanță rămâne subiectul unor dispute aprinse cu privire la beneficiile și pericolele pe care le presupune pentru sănătatea consumatorilor.

Cofeina se găsește într-o serie de produse pe bază de cafea, ceai verde, nuci de cola, cacao sau guarana. Pe termen scurt, consumul de cofeină duce la creșterea gradului de alertă al individului, a temperaturii corpului, a pulsului și stimulează sistemul nervos și creierul.

Printre efectele experimentate se mai numără și un grad crescut de iritabilitate, tremurături, insomnie, stare de neliniște și nervozitate, un ritm cardiac crescut sau probleme de stomac. De asemenea, consumul în exces poate crește riscul dezvoltării osteoporozei, a bolilor cardiovasculare, a ulcerului, a infertilității, dar și a unor probleme de ordin psihologic, precum depresia și anxietatea, punctează experții de la Australian Drug Foundation.

Consumul de cofeină poate avea un impact negativ asupra timpului de reacție al individului și asupra reflexelor sale, potrivit unui studiu publicat în International Journal of Sports Medicine. În cadrul experimentului, voluntarii au participat la o testare a reflexului genunchiului după ce au consumat cofeină. Rezultatele au arătat că un consum de 6 miligrame per kilogram din această substanță poate „diminua semnificativ timpul de reacție”.

Citește și: Trend. Cafea cu unt şi ulei de palmier sau cocos

Mai departe, cofeina poate duce la dependență, iar încercările de a renunța la acest drog sunt adesea acompaniate de simptome de sevraj, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Americană. „Există o concepție greșită printre profesioniști și alți oameni, potrivit căreia nu este greu să renunți la cofeină. Cu toate acestea, în studiile pe populație, peste 50% dintre consumatorii fideli de cofeină susțin că au întâmpinat dificultăți cu renunțarea sau reducerea consumului de cofeină. (…) În timpul studiilor, am observat că persoanele care nu au reușit să renunțe sau să micșoreze pe cont propriu consumul de cofeină erau interesate să primească tratament formal – similar cu asistența externă la care oamenii pot apela dacă vor să renunțe la fumat sau la consumul de tutun”, a declarat coautoarea studiului, profesoara Laura Juliano.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News