Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

EXCLUSIV  Anii năvalnici: Lumea Deco

Corespondenţă din Italia de la Magdalena Popa Buluc / 24 apr 2017 / 17:35

După mari expoziţii dedicate Secolului al XX-lea şi stilului Liberty, Muzeul San Domenico din Forli găzduieşte  de până în 18 iunie, expoziţia Art Deco. Anii năvalnici în Ialia. Mobilă, ceramică, sticlă şi sculpturi, realizate în cadrul unei perioade de creaţie în nota “Stilului 1925”, evidenţiind punctul de vedere italian şi confruntându-l cu cel din restul Europei şi din Statele Unite. Caracteristicile sunt eleganţa, rigoarea, sinteza formelor. 

Concepută de un prestigios comitet ştiinţific prezidat de Antonio Paolucci, expoziţia prezintă toate artele de-a lungul unui deceniu vertiginos, cuprins între anul următor Primului Război Mondial şi 1929, anul crizei economice mondiale. Curatoriată de Gianfranco Brunelli şi Valerio Terraroli, unul dintre cercetătorii cunoscuţi din domeniul artelor decorative din secolul al XX-lea, ea urmăreşte să permită o imagine a “versiunii italiene a sofisticatelor aspecte ale Art Deco şi să ofere o nouă lectură critică a curentului.

Este vorba despre gustul unei epoci, fascinaţia şi un limbaj care a caracterizat producţia italiană şi europeană în anii 1920, cu prelungiri americane după 1929. Un stil de viaţă eclectic, monden, internaţional. Succesul acestui moment se datoarează căutării luxului şi a unei plăceri de a trăi, pe cât de intensă pe atât de efemeră, caracteristice burgheziei europene după dizolvarea, în Marele Război, a ultimelor mituri ale secolului al XIX-lea şi datorită realităţii industriale care venea cu o logică proprie a modalităţilor de producere a obiectelor.

Acest nou sistem expresiv se recunoaşte în diferite mişcări ale avangardei, cum ar fi Secession-ul central-european, Cubismul şi Fovismul, Futurismul, iar printre protagoniştii internaţionali ai acestei direcţii trebuie menţionaţi Ruhlmann, Lalique, Dupas, ca şi portretistica aristocratică şi mondenă a Tamarei de Lempicka şi sculpturile lui Demeter Chipăruş, care a hrănit mitul dansatoarei Isadora Duncan.

Teoria care a stat la originea aşa numitului Stil 1925,numit astfel după Expoziţia Internaţională de Arte Decorative şi Industriale Moderne, care a fost organizată în acel an la Paris, şi cunoscut apoi pe plan universal ca Art Deco, poate fi considerată asemănătoare cu cea care a generat Art Nouveau: dorinţa de a seduce şi cuceri publicul cu o producţie “modernă” care, între industrie şi artizanat, să contracareze creaţiile inspirate din stilurile “istorice”.  

Diferenţa între Art Nouveau şi Art Deco este substanţială. Ideea de modernitate, de producţie industrială a obiectului artistic duce la înlocuirea mitului naturii cu mitul maşinii, cu geometria, cu formele prismatice ale zgârie norilor, cu luminile artificiale ale oraşului.

 

 (oar_w460)

 

Au fost adoptate cadenţele severe, vioaie, influenţate atât de Raţionalismul incipient cât şi de primele idei ale Futurismului din a doua generaţie, dar şi de toate mişcările artistice care tindeau către sinteza formelor. S-a conturat şi abordarea raportului arhitecturii cu decoraţia, a structurii cu ornamentul, în dorinţa de a acorda obiectului izolat o semnificaţie precisă, o logică proprie lui şi, în consecinţă, o carismă specială a acestuia. Astfel, Art Deco, declinat cu o specificitate singulară şi în Italia de-a lungul unui deceniu vertiginos şi  lipsit de restricţii, a reuşit să atingă, din multe puncte de vedere, rezultate în antiteză cu cele ale stilulului Liberty.


(oar_w460)

Giovanni Muzio si Mario Quarti, Fotoliu, 1930


Expoziţia de la Forli urmăreşte să evidenţieze un punct de vedere critic al zilelor noastre asupra complexelor implicaţii naţionale şi internaţionale ale unui stil cu atâtea faţete.  

 

(oar_w460)

 

Art Deco era stilul teatrelor, sălilor de cinematograf, gărilor, transatlanticelor, edificiilor publice, interioarelor burgheze. Era vorba despre o formula estetică, devenită iconică, capabilă să influenţeze la niveluri diferite întreaga producţie de artă decorativă a timpului, de la piesele de mobilier la ceramică, de la obiectele de sticlă la fierul forjat, de la bijuterii la ţesături, având astfel influenţă asupra modei, a formei automobilelor, a modelelor publicitare, asupra picturii şi sculpturii.

Dar expoziţia are în primul rând o dimensiune italiană, datorită Bienalelor internaţionalede la Monza, din 1923, 1925, 1927 şi 1930, pe lângă cele de la Paris din 1925 şi din 1931 şi cea din Barcelona din 1929. Se remarcă vigoarea producţiei artizanale de mare calitate, dar şi a celei protoindustriale, care au contribuit la naşterea designului şi al binecunoscutului “Made in Italy”.

Codificarea lui teoretică a revenit unei serii de contribuţii critice care au apărut în revistele de specialitae, mai ales în Dedalo, publicaţie condusă de Ufo Ojetti (1871-1946) începând din 1919, în Architettura e arti decorative, fondată în 1921, şi în Domus, celebra creaţie a lui Gio Ponti (1891-1979), care a fost director artistic al manufacturii Richard-Ginori din 1923. Nu trebuie uitată nici Emporium, important periodic publicat de Institutul Italian de Arte Grafice din Bergamo, cu articolele istoricului din Pistoia  Roberto Papini (1883-1957), autor al importantului volum Le arti d’oggi. Architettura e arti decorative in Europa, editat la Milano în 1930. 

Cu memorabila expoziţie pariziană, 1925 a fost anul care a determiant consacrarea oficială a Art Deco. „Italia, remarca Terraroli, care expune la Paris producţii de o calitate excelentă şi care a organizat în acelaşi timp şi aproape cu aceiaşi artişti a doua Bienală de la Monza, şi-a consolidat popria formulă şi se confruntă cu străinătatea la un asemenea nivel încât pentru ţara noastră şi mai ales pentru Milano ideile coerente ale Art Deco-ului se pot identifica chiar din 1925, amplificându-se ulterior, la cea de a treia Bienală din Monza, din 1927, dar şi cu fondarea de către Ponti a revistei Domus, dar şi a altor iniţiative de acelaşi fel din 1928 şi terminată în 1930 cu prima Trienală şi cu volumul lui Papini”.

 

(oar_w460)

Francesco Nonni, Andaluza, 1922, majolica

 

Revenid la expoziţia de la Forli, prezenţele strălucite ale Tamarei de Lempicka, ale lui Erte, Dupas, Chipăruş, Schliepstein, Wally Wieselthier, Mestrovic stă faţă în faţă cu o selecţie bogată şi impecabilă de lucrări ialieneşti,  situând pe acelaşi plan artele majore şi pe cele minore.

 

(oar_w460)

Lucrare de Tamara de Lempicka


(oar_w460)

Dansatori în costume orientale de Demetre Chipăruș


(oar_w460)

Eșarfa albastră de Tamara de Lempicka


Cererea unei pieţe însetate de noutate, dar şi de tradiţia artizanantului artistic italian a dus la o veritabilă explozie a unei producţii de extraordianre forme de obiecte şi de forme decorative, de la lămpile lui Zecchin, ale lui Venini şi Fontana Arte de Pietro Chiesa la ceramicile lui Gio Ponti şi Guido Andlovitz, de la sculpturile lui Adolfo Wildt, Arturo Martini şi Libero Andreotti la ceramicile de la Lenci sau la sculpturile originale ale lui Sirio Tofanari, de la orfevreria „bizantină” de la Ravasco la mobilele create de Buzzi, Ponti şi Portaluppi,de la mătăsurile preţioase la modernele figurile ale lui Thayath pentru Madeleine Vionnet.

 

(oar_w460)

 Portretul lui Wally Toscanini de Arturo Martini


(oar_w460)

Bust de femeie realizată de Gio Ponti și Gigi Supino


(oar_w460)

Conversație în stil clasic de Gio Ponti


(oar_w460)

Renato Bassanelli, Platou cu figura feminina, teracotă pictată, 1920


Sunt expuse şi opere de Galileo Chini, pictor şi ceramist, alături de mari maeştri ca Vittorio Zecchin şi Guido Andlovitz, influenţaţi de Klimt. Picturile semnate, printre alţii, de Felice Casorati, Alberto Martini, Cagnaccio di San Pietro, Amedeo Bocchi, Luigi Bonazza, Anselmo Bucci, Giannino Marchig, Ubaldo Oppi stau alături de exemple din arta franceză, austriacă şi germană.


(oar_w460)

Lucrare realizată de Galileo Chini


(oar_w460)

Rosa Rodrigo (Frumoasa) de Anselmo Bucci


(oar_w460)

Studiu de Galileo Chini pentru termele de la Berzieri, 1922


(oar_w460)

Femeie in verde de Guido Cadorin

Astfel, porţelanurile lui Gio Ponti, olăria lui Andlovitz, ceramicile realizate de Sturani şi Vacchetti, piesele din sticlă ale lui Balsamo Stella, Martinuzzi şi Zecchin, piesele de mobilier ale lui Cambellotti şi Quarti, ţesăturile concepute de Fortuny şi Nizzoli, panourile decorative ale lui Antonio Rubino dialoghează perfect cu tablourile enigmatice ale lui Alberto Martini şi Antonio Donghi, cu naturile moarte ale lui Astolfo de Maria, admiratorul lui D’Annunzio, cu studiile pregătitoare ale lui Galileo Chini, cu încântătoarele lucrări în tempera de Umberto Brunelleschi, cu măştile, cu bronzurile animaliere ale lui Sirio Tofanari, cu marmurele magnifice ale lui Wildt...

 

(oar_w460) 

Erte, Regina din Saba, manechin pentru Pierre Imans


(oar_w460) 

Scrinul la Notte, 1925, de Duilio Cambellotti

 

(oar_w460)

 Mica Rusoaică de Cavaglieri


De asemenea, singularele invenţii ale lui Thayaht, tapiseriile lui Balla şi panourile intarsiate ale lui Depero elucidează relaţiile, uneori foarte strânse între Art Deco şi Al Doilea Futurism fie prin folosirea de către autorii mai sensibili a anumitor formule „sintetice” futuriste, fie prin participarea directă a unor futurişti la problematica estetică şi la manifestările istorice ale Art Deco.

 

(oar_w460)

Compoziție cu pești realizată de Balla


(oar_w460)

 Lucrare de Depero

Sunt relevate şi corespondenţele cu cinema-ul, cu teatrul, literatura, revistele, moda, muzica. De la Hollywood, cu Parada de Lloyd Bacon sau divele Greta Garbo şi Marlene Dietrich sau cu Rudolf Valentino, la paginile minunate din Marele Gatsby (1925) ori scrierile lui Gabriele d’Annunzio.

 

(oar_w460) 

 Sala relevând modelele publicitare teatrale

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.23
YesMy