DCNews › Vremea › Vortexul polar dă peste cap vremea: temperaturi la extreme. Ce urmează pentru România? Explicațiile climatologului Roxana Bojariu

Vortexul polar dă peste cap vremea: temperaturi la extreme. Ce urmează pentru România? Explicațiile climatologului Roxana Bojariu

FOTO: Pexels

Vortexul polar a slăbit anul acesta mai devreme decât oricând din 1958, cu posibile efecte de răcire severă în Europa. Climatologul Roxana Bojariu spune, însă, că efectele la sol sunt încă incerte, deoarece o astfel de perturbație poate aduce ger într-o regiune și temperaturi neobișnuit de ridicate în alta.

Vortexul polar se află într-un episod de slăbire. O parte a Europei ar putea fi afectată de un val de aer rece în perioada 21 - 23 noiembrie. Climatologul Roxana Bojariu a oferit, pentru DCNews, mai multe explicații privind modul în care se formează vortexul polar și cum se manifestă. Aceasta atrage atenția asupra incertitudinii care marchează schimbările pe care le poate aduce. Putem avea o stare a vremii la extreme, în funcție de zona în care ne aflăm.

Ce este vortexul polar și cum se manifestă

Perturbațiile vortexului polar nu influențează întotdeauna vremea de la sol, însă, atunci când curenții atmosferici slăbesc și își schimbă direcția, aerul rece poate migra spre Europa, Asia sau America de Nord, după cum explică Roxana Bojariu.

"De obicei, vortexul atmosferic ajunge să se formeze cam pe la 30 km înălțime față de suprafață. Majoritatea, adică toate sistemele de vreme însă se dezvoltă la înălțimi mai mici. Până în 10 km, depinde de anotimp. Dar cam pe acolo - 10 - 12km, în funcție de anotimp, de latitudine. Privind lucrurile în modul acesta, nu întotdeauna o perturbație în stratosfera înaltă ajunge să influențeze ce se întâmplă la suprafață. Uneori, da. 

Vortexul acesta stratosferic se formează toamna, ajunge la intensitate maximă în miezul iernii și se destramă primăvara - cam prin aprilie, ceva de genul ăsta. Iarăși, e o evaluare statistică - mai devreme, mai târziu, dar cam pe acolo.

Vortexul acesta înseamnă niște curenți atmosferici care înconjoară Polul Nord și care țin aerul rece deasupra Polului Nord când vortexul este bine dezvoltat și când el are inclusiv componentă troposferică, adică în atmosfera mai joasă. Dar asta nu se întâmplă mereu. O perturbație înseamnă slăbirea acestor curenți de aer ce înconjoară polul, inclusiv uneori inversarea sensului lor. Sensul lor este cel contrar acelor de ceas.

Se poate întâmpla ca vitezele acestor curenți de aer să-și inverseze direcția - să nu mai aibă forma sa circulară în jurul polului, să aibă meandre și să se deplaseze spre continentul nord-american sau spre Asia, spre Europa. Și, atunci, există probabilitatea ca perturbația asta să se propage până la zona troposferică, unde se formează sistemele de vreme, și să le influențeze. Dar nu înseamnă că avem 100% această propagare", a explicat Roxana Bojariu.

Vreme la extreme

Atunci când perturbațiile vortexului polar ajung la sol, ele nu aduc doar ger, ci și episoade neobișnuit de calde.

"Pe de altă parte, la sol, efectul este atunci când se propagă creșterea probabilității unor transporturi de aer rece dinspre nord spre latitudinile mai joase, iar acolo avem temperaturi mai scăzute decât în mod obișnuit. Dar aerul rece care vine dinspre nord înlocuiește aerul mai cald acolo unde ajunge dinspre sud și îl împinge spre latitudini mai nordice.

Așa că, la pachet cu temperaturi scăzute într-o regiune, vin temperaturi mai ridicate în altă regiune și depinde unde te plasezi în episodul ăsta de propagare a perturbațiilor vortexului.

Nu înseamnă că orice perturbație de vortex stratosferic se propagă într-o troposferă ca să influențeze sistemele de vreme și altă probabilitate este unde te afli. Dacă te afli pe partea în care ai temperaturi scăzute din transportul de aer ce vine dinspre nord sau ești într-o regiune vecină unde transportul de aer este dinspre sud spre nord și acolo ai temperaturi mai ridicate.

Așa că e un lanț întreg de probabilități care, până la urmă, ajung  să influențeze răspunsul la contextul respectiv", a punctat climatologul.

Europa ar putea fi vizată de un val de aer rece între 21 și 23 noiembrie

Un episod recent de slăbire a vortexului polar ar putea aduce un val de aer rece într-o parte a Europei în jurul datei de 21-23 noiembrie, însă evoluția rămâne incertă.

"Am avut, într-adevăr, un episod de scădere a intensității vortexului și chiar de inversare a sensului curenților în stratosfera superioară și acest episod - arată estimările prognostice - ar putea să determine perturbații. Dar, încă o dată, ar putea - probabilității.

Arată modelele de prognoză numerică lucrul ăsta, cele de la Centrul European de medie Durată și am putea avea o propagare care să aducă aer rece într-o parte a Europei cam în jurul datei de 23 noiembrie - ceva de genul acesta, 21 - 23 noiembrie - dar lucrurile încă nu sunt foarte clare.

În orice caz, influența încă nu este bine prinsă în estimări. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, aceste episoade sunt limitate în timp și vortexul se reface. Nu rămâne o iarnă întreagă așa. Dar ce e adevărat - iarăși vorbim statistic - este că frecvența cea mai mare a episoadelor în care vortextul stratosferic slăbește și apar aceste încălziri stratosferice ce pot determina anumite efecte la sol - perioada cea mai propice a lor, statistic vorbind - este în a doua parte a iernii, nu acum", spune Roxana Bojariu.

La ce să ne aștepatăm în România

Întrebată daca ne-am putea confrunta cu gerul mai devreme, în România, aceasta a punctat: "Nu neapărat! E un lanț întreg cauzal. Fiecare etapă din lanțul ăsta cauzal este, până la urmă, asociat cu niște probabilități, pentru că în sistemul climatic lucrurile sunt foarte complexe.

Chiar dacă se ajunge cu lanțul cauzal până la suprafață, să influențeze sistemele de vreme, există iarăși probabilități și incertitudini unde se plasează acea axă nord-sud și sud-nord, pentru că te poți plasa foarte bine pe partea caldă a efectului transportului de aer.

Într-o regiune vecină poți să ai temperaturi mai scăzute, iar în regiunea ta să ai temperaturi ridicate sau invers. Și asta e foarte greu de prognozat, inclusiv cu modelele de prognoză. Până la câteva zile înaintea anticipației e foarte greu să prognozezi. De aceea, dacă poți să zici statistic că ai probabilitatea asta, lucrul acesta nu îți spune și locul unde se poate întâmpla.

Poți să ai perturbațiile astea la suprafață și regiuni cu aer rece și temperaturi mai ridicate în regiuni vecine - în America de Nord, sau poți să le ai în Europa sau în Asia, sau într-o parte din Europa să fie mult mai rece și în cealaltă mai cald. Lucrurile astea sunt încă foarte greu de prins, inclusiv în modele."

"Cel mai sigur e să urmărim prognozele meteo cu câteva zile anticipație"

Roxana Bojariu spune că "cel mai sigur e să urmărim prognozele meteo cu câteva zile anticipație, cele care au și gradul de realizare cel mai mare. Cu cât crește intervalul de anticipație, complexitatea sistemului climatic aduce componenta asta probabilistă cu un rol din ce în ce mai mare și atunci devine foarte greu să estimezi timpul și locul unde se produce fenomenul extrem."

În această dimineață, au fost emise avertizări de Cod Galben și Cod Portocaliu valabile în perioada 18-20 noiembrie, semnalându-se intensificări puternice ale vântului și ploi însemnate cantitativ, potrivit Administrației Națională de Meteorologie. Rafalele la munte pot depăși 100-120 km/h, în timp ce în jumătatea de vest a țării și în zonele montane se vor acumula cantități importante de apă. 

Citește mai multe din Vremea
Citește mai multe din Vremea