Prof. univ. dr. Ana Vîrsta, directorul Departamentului de Mediu și Îmbunătățiri Funciare din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a precizat că renaturarea râurilor poate salva anumite comunități de inundații catastrofale, dar în același timp este nevoie de hărți de risc la scară mare, astfel încât să nu se mai emită autorizații de construire în zonele inundabile.
Prof. univ. dr. Ana Vîrsta, de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a explicat, în cadrul conferinței „Schimbările climatice și impactul în economie“ cum renaturarea râurilor din România poate ajuta la prevenirea inundațiilor catastrofale în anumite zone.
„Se lucrează în România la renaturarea râurilor, respectiv a zonelor umede. Cred că toată lumea a auzit de Balta Comana, o zonă umedă restaurată cu bani europeni în urmă cu vreo 15 ani. Acesta este un lucru foarte bun, iar conceptul de renaturare a râurilor este acela de a oferi un spațiu mai mare acestora, ca debitele aduse de viitură să aibă loc de revărsare.
Chiar dacă sunt terenuri agricole și apa stagnează 2-3 zile, plantele își revin, dar în felul acesta se evită deversarea peste diguri și inundații catastrofale în anumite zone, dacă debitele aduse de undele de viitură sunt descărcate pe traseu“, a explicat Ana Vîrsta.
Fără autorizații de construire în zonele inundabile
Profesorul universitar de la USAMV București a precizat că este nevoie de hărți de risc pentru inundații și alunecări de teren, de hărți la scară mare, care să fie măcar la nivelul de bazin hidrografic.
„Cu ajutorul acestor hărți de risc, cei de la sistemul de urbanizare, care emit autorizații de construcție, ar face să fie evitate albiile majore și luncile inundabile de la a construi cabane, după care plângem atunci când avem o viitură rapidă.
Aceste hărți ar trebui să ia în considerare și cursurile nepermanente, pentru că, de regulă, viiturile rapide se produc pe aceste cursuri nepermanente, care sunt niște pâraie, dar care au niște denumiri ce sugerează ceva. De exemplu, „Valea Turbată“. Valea Turbată vine de la faptul că uneori debitele de pe acest pârâu cresc foarte mult și produc pagube“, a conchis prof. univ. dr. Ana Vîrsta, directorul Departamentului de Mediu și Îmbunătățiri Funciare din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Mai multe zone din România au fost lovite de viituri în această vară
Viiturile au făcut ravagii în această vară în mai multe locuri din țară, iar precipitațiile de scurtă durată, dar însemnate cantitativ, au produs torenți puternici ce au măturat tot în cale.
În iulie, de exemplu, o viitură puternică a lovit orașul Bușteni din județul Prahova, iar apa a intrat în casele și cabanele oamenilor și a luat mai multe mașini.
Ulterior, fenomenele extreme s-au mutat la Provița, unde un pârâu care, potrivit localnicilor, era aproape secat, a ieșit din albie în doar câteva minute.