Medicul Dana Safta a vorbit, mai precis, despre pericolele autoexaminării pe Internet.
„Când ai un pacient, ce contează mai mult: rezultatul analizelor de sânge sau cum se simte el?”, a întrebat Ionuț Vulpescu, gazda podcastului Avangarda.
„Toate coroborează. Simțirea nu ți-o aduce decât în momentul în care e evaluat tot. Analizele de sânge sunt o parte. Sunt investigațiile de tot felul: imagistice, care unele se fac cu niște pregătiri speciale; sunt procedurile intervenționiste. Până ajungi la final, ca el să se simtă bine, tu treci cu pacientul prin fiecare etapă din aceasta. Deci, apropo de „simțit bine”, da? Eu sunt și eu o pacientă. Nu mă simt pe loc bine până când nu am rezultatul analizelor mele. Până apar ele, până sunt comunicate, starea mea de stres este mare, și sunt o persoană care, slavă Domnului, cunosc, să zicem, cam ce ar trebui să fie. Mai degrabă e bine să fii profan când te duci la medic; e foarte rău să fii ipohondru și foarte informat când te duci la medic...”, a zis Dana Safta.
Ea a povestit că încă de la începutul erei Internetului s-a confruntat cu pacienți care veneau la cabinet convinși că și-au stabilit deja singuri diagnosticul.
„Când a început să fie netul inspectat și când îmi intrau pe ușa cabinetului tinerii corporatiști... eu îi întrebam, așa cum se întreabă după ce ne recomandăm: „Ce vă supără? Spuneți-mi”, și încercam să conduc discuția. Nu, ei îmi spuneau diagnosticul! Pentru că diagnosticul acesta este sigur, pentru că l-au studiat pe internet. Lucrurile astea nu le-am acceptat niciodată. Nu mă înfoiam. Cu unii poate mă înfoiam puțin. Eram un curcan care își deschidea toate penele. Dar pentru că intrau într-o zonă în care devenea neplăcut. Orice făceai, nu erai ascultat, erai combătut, și trebuia să fii deasupra. Și atunci ce faci? Schimbi registrul vocal, devii ferm, trebuie să găsești soluția, faci un salt. Caracterele sunt diferite, însă ajută și n-ajută”, a zis Dana Safta.
Medicul a abordat și fenomenul utilizării inteligenței artificiale pentru interpretarea simptomelor și stabilirea unor tratamente.
„În ziua de astăzi, eu mă enervez pe toți care îmi confruntă ceea ce le spun eu cu ChatGPT-ul. Și eu consult ChatGPT-ul, bărbatul meu mult mai mult decât mine, dar, stai puțin, intervine aici o experiență de viață profesională, o gândire medicală. Nu se poate pune diagnosticul pentru că îmi spune ChatGPT-ul, și el n-are niciun drept să-l orienteze nici măcar spre un tratament, pentru că nu se poate acest lucru. Eu știu că toate medicamentele au efecte secundare sau sunt în interacțiune cu alte medicamente. Pot fi fatale dacă urmează ce spune ChatGPT-ul. Deci cu asta ne confruntăm”, a mai zis medicul.
„Uite, în America, medicina așa se practică. Toată medicina e pe butoane, cum spun eu. Eu prima dată când am trăit lucrul ăsta a fost acum vreo 20 de ani, prin '94-'95 așa, eram într-un spital în Boca Raton. Și când am văzut medicii ce repede scoteau rapoartele după ce au operat pacienții... Am avut un raport și l-am confruntat – fusesem la vizita acelui pacient, la examinarea lui – și am confruntat puțin cu ce îmi notasem eu. Și mi-am dat seama că totul e șablon. Deci scoteau niște șabloane, eventual dacă mai aveau timp mai adăugau ceva și semnau. Nu, nu se face așa în medicină! Nu generalizez, dar am trăit și această evidență a ei, care atunci mi-a dat senzația că noi, medicii din România, suntem de o anume calitate. Am trecut prin școală, ne-am format un simț al observației, un simț clinic. Decizia este luată de la caz la caz, nu de la un grup mare de situații, să zicem, similare. Asta, într-un fel, diferențiază ce am văzut eu. Medicul român – de aceea sunt medici români căutați.
Față de medicii formați dincolo... Totul, ca și școala... câți copii mai învață caligrafie? Scrisul? Totul este pe tabletă, foarte repede. Și-a pregătit cineva examenele sau lucrările sau doctoratul cum am muncit noi, stând în bibliotecă cu volume lângă noi, conspectat, scris, trecut prin filtrul minții? Lucrurile astea nu mai există. Dar e atât de ușor în ziua de azi. E un câștig mare de timp, dar este, pe de altă parte, o pierdere a ceea ce zic eu: filtrul acesta al minții și al sufletului”, a mai zis medicul.