Tabăra ARC a ajuns anul acesta la a 17-a ediție și una istorică: opt locații în toate provinciile țării, nouă serii și peste 8.200 de copii din 25 de state.
Ediția din acest an a Taberelor ARC, ajunsă la a 17-a ediție, este descrisă drept una istorică de către organizatori: opt locații răspândite în toate provinciile istorice ale României, nouă serii a câte o săptămână fiecare și peste 8.200 de copii înscriși, printr-o platformă online, din 25 de state. Programul este completat de peste 200 de voluntari și se încheie pe 1 septembrie, odată cu finalul celei de-a noua serii.
Detaliile au fost oferite de Radu Cosma, director al Direcției Proiecte și Acțiuni din cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, într-un interviu acordat Elenei Ursache la Radio Trinitas.
„Este o ediție istorică, pentru că am organizat tabere în opt locuri, în toate provinciile istorice ale României, în nouă serii de câte o săptămână, și, grație unei platforme online, s-au înscris peste 8.200 de copii din 25 de state, plus 200 și ceva de voluntari”, a spus Radu Cosma.
Opt tabere, opt trasee diferite prin țară
Programul diferă de la o tabără la alta, în funcție de zona geografică. La tabăra urbană din București, copiii vizitează Muzeul Antipa, Arcul de Triumf, platourile TVR, Muzeul Satului, Palatul Mogoșoaia, Muzeul Național Cotroceni și Patriarhia Română. Potrivit lui Radu Cosma, interesul cel mai mare vine chiar din partea copiilor din diaspora care nu s-au născut în zona Bucureștiului: „Am observat interes foarte mare din partea copiilor din diaspora care au fost poate în țară, dar nu s-au născut în zona Bucureștiului, și descoperă o capitală europeană cu o istorie care le place și pe care o vizitează cu drag. Am observat că ei vin cu propuneri pentru noi activități în tabăra urbană din București.”
La Bușteni, copiii ajung la Mănăstirea Sfânta Treime din Caraiman, la Sinaia vizitează Castelul Peleș și Biserica Domnească, trec prin Brașov, iar în munte fac drumeții la Peștera Ialomiței, la Lacul Bolboci și la Cascada Urlătoarea. O altă tabără, la Straja, în Hunedoara, îi duce pe copii până pe vârful Straja, la 1.800 de metri altitudine, dar și la Castelul Corvinilor din Hunedoara și la Cheile Băniței.
În județul Neamț, programul include Humulești, cu Casa Memorială Ion Creangă, o drumeție la Cetatea Neamțului („cu multe fragi în perioada asta, zmeură și afine”, potrivit lui Radu Cosma), Piatra Neamț, Muzeul Cucuteni, Muzeul de Etnografie, Barajul Bicaz, Ruginoasa, precum și mănăstirile Neamț, Văratec și Agapia. La tabăra din Botoșani, copiii ajung la Cetatea de Scaun a Sucevei, la Gura Humorului, la mănăstirile Voroneț și Putna, la Casa Memorială Nicolae Iorga din Botoșani și la Muzeul Național „Mihai Eminescu” din Ipotești, unde văd lacurile cu nuferi despre care a scris poetul.
Tabăra din Vrancea include vizite la Mausoleul Eroilor de la Mărășești, la Brașov, drumeții pe Cheile Tișiței și pe Cheile Putnei - Radu Cosma a ținut să clarifice că este vorba despre Putna din județul Vrancea, nu despre mănăstirea Putna din Suceava - și o oprire la Mănăstirea Lepșa. Anul acesta, pentru prima dată, a fost organizată o tabără și în județul Harghita, la Bălan, cu vizite la Lacul Roșu, la Cheile Bicazului și la Mănăstirea Izvorul Mureșului. Despre această tabără, Radu Cosma a spus: „E o tabără în care credem că putem să arătăm că suntem o țară în care conviețuiesc mai multe etnii - suntem români, suntem maghiari, mai suntem și sași - și conviețuim în pace. Cam așa arată modelul european.”
Cea de-a opta tabără este la Padiș, la granița dintre Cluj și Bihor, cu vizite în Cluj-Napoca, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, la Cetatea Bologa și la Peștera Scărișoara.
Dincolo de trasee, în fiecare tabără copiii participă și la ateliere de dansuri, tradiții, desen și olărit, precum și la activități de teatru. „Toate taberele au ca principiu învățarea prin joacă. Este naturală pentru copii și se văd rezultatele”, a explicat Radu Cosma.