O fotografie surprinsă pe șoseaua dintre Kandahar și Kabul, în care apare un camion cu numere românești de județul Olt, a declanșat un val de ironii și dezbateri pe rețelele de socializare.
Imaginea a fost publicată pe platforma Reddit de un român, care a susținut că scena este reală. Utilizatorul a însoțit cadrul de o întrebare adresată compatrioților: „Care ați greșit drumul? Bamiyan, Afganistan”.
În imagine se vede cum camionul merge pe un traseu arid de munte din Afganistan, cu plăcuța de înmatriculare din județul Olt montată pe bară, în timp ce în parbriz este lipită o foaie de hârtie pe care scrie „Kabul 2697”. Această foaie reprezintă autorizația locală de circulație eliberată de autoritățile afgane.
„Au cam trecut de spațiul Schengen”: ironiile internauților pe Reddit
Imaginea a adunat rapid sute de reacții și comentarii ironice. Românii s-au întrecut în scenarii despre traseul urmat de șofer:
„Ce făcurăți, bă, nărozilor? Vă rătăcirăți?”
„E plecat pe comunitate”
„Era aglomerat pe Valea Oltului”
„Ehee, mai au mult până în spațiul Schengen”
„Au cam trecut de spațiul Schengen..”
„L-a băgat Waze pe o scurtătură”
„Traseul clasic și cel mai rapid între Ploiești și Drumul Taberei”
„După poză... zici că au făcut dreapta unde trebuia să facă stânga...”
„A dus pepeni din THAbuleni! Se întoarce cu semințe pisate de mac!”
Alți internauți au adaptat versuri celebre pentru a descrie absurdul cadrului surprins în deșert: „Cum mergea Apolodor / Și se gândea cuprins de groază / «Aicea îmi e dat să mor» / Dădu în calea lui de-un camion cu numere de Olt”.
Glumele au mers până la scenarii birocratice privind amenzile din țară: „Bă, vine amenda acasă la Caracal!”, în timp ce altcineva a remarcat „lipsa actelor”: „Nici măcar RCA nu are și umblă așa cu el, afganovinieta o fi plătit?”
De ce rămân numerele de Olt și Bistrița pe camioanele din Orient
Dincolo de umorul replicilor, internauții au oferit și explicația tehnică a fenomenului. Un alt utilizator a distribuit un cadru asemănător din Afganistan, unde un cap-tractor rula cu plăcuță de Bistrița-Năsăud lângă marcajul oficial local.
Practica ține de circuitul second-hand al vehiculelor comerciale casate sau vândute la mâna a doua din Europa de Est către piețele asiatice și africane.
„Sunt duse ori pe roți, ori cu alte tiruri, cumpără un cap de tir cu tot cu remorcă iar în remorcă aia bagă alt cap de tir plus o mulțime de piese, așa se practică și în Siria”, a explicat un comentator pe rețea.
Un alt internaut a detaliat motivul pentru care cumpărătorii afgani nu dau jos plăcuțele europene vechi: „Le înmatriculează la ei (asta îl are în parbriz) dar păstrează numărul european, înseamnă ceva acolo. Cum acum ceva vreme un număr german însemna ceva la noi. Încă înseamnă prin unele locuri”.
Camioanele astea bat mii de kilometri pe vapoare și pe drumuri rupte, prin Georgia și Azerbaidjan, până ajung să care saci și pietriș prin praful din Afganistan. Iar dacă șoferul de acolo a lăsat numărul de Olt pe bară, nu e vreo greșeală. E exact ce făceam și noi prin anii ’90, când aduceam mașini din Germania și nu ne mai înduram să le dăm jos numerele nemțești, doar ca să vadă tot blocul că avem lucru bun, adus din vest. Pentru afgani, plăcuța aia albastră cu steagul Europei e un fel de certificat de boierie: arată că tabla e zdravănă și că motorul încă duce. Așa s-a scris ani la rând și la noi istoria importurilor de vehicule rulate din Europa de Vest, cu mașini la mâna a doua transformate în simboluri de fală la poartă.