Violența în școlile din România a ajuns la un nivel alarmant. În doar câteva zile, o profesoară și mai mulți elevi au fost atacați cu cuțitul în Bistrița, doi adolescenți au fost răniți cu o macetă într-un liceu din Pitești, iar un profesor din Timișoara a fost agresat de un elev și de membrii familiei acestuia.
Prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, a explicat că violența în școală are mai multe cauze, printre care se numără familia, societatea, școala, mass-media și rețelele sociale. Copiii preiau comportamente agresive de la adulții din jurul lor sau din mediul online, iar profesorii și părinții au un rol important prin exemplul pe care îl oferă. Potrivit profesoarei, unii copii devin agresivi ca reacție la situații pe care le percep ca fiind atacuri sau amenințări.
Video:
„Vreau să ne concentrăm pe cazurile acestea șocante de violență. Unde ar fi cauzele? În familie, în societate, în mass-media, în rețelele sociale?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.
„E o întrebare foarte bună și foarte largă. Într-adevăr, trebuie până la urmă să ne referim și la factori genetici, poate unii suntem mai agresivi decât alții, însă motivul ăsta poate trece în planul doi.
Vorbim însă de familie și de modelele din familie, care adesea nu sunt cele mai bune, dacă stăm să vedem o radiografie sociologică a țării noastre. De asemenea, vorbim despre comunitate și cum se reflectă toate evenimentele astea și cum ne modelăm prin exemplele astea cu ceea ce spune mass-media și cu ceea ce facem în școală. Deci sunt motive și individuale, și colective, nu mai zic de rețelele sociale unde, de asemenea, sunt alte modele. Deci avem modele destul de proaste pe care nu le explicăm.
Trebuie să discutăm mai mult și despre modelele din rețelele sociale și despre modelele din familie. Și profesorii sunt modele. Chiar dacă stau mai puțin cu elevii, și ei trebuie să învețe să reacționeze într-un fel, pentru că, până la urmă, și agresivitatea asta este și reactivă: am făcut un gest agresiv pentru că poate percep situația exact ca fiind atacat și atunci pentru mine pare autoprotecție, chiar dacă cei din jur și părinții colegilor mei vor spune că eu am fost cel agresiv, eu am fost cel violent”, a spus prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară.
Țipetele, jignirile și răceala afectivă îi pot afecta pe copii
Profesoara a atras atenția că violența în familie este răspândită în România, iar datele citate de organizația Salvați Copiii arată că între 70% și 80% dintre copii sunt victime ale unor forme de violență în propria familie. Violența înseamnă și țipete, jigniri, atitudine rece sau comportamente ostile.
Copiii învață din aceste comportamente și le repetă la școală sau în alte locuri, de aceea părinții și profesorii trebuie să-i învețe cum să-și controleze emoțiile și cum să reacționeze fără agresivitate atunci când întâmpină situații neplăcute.
„Există violență în familiile din România?”, a întrebat Sorin Ivan.
„Trebuie să ne amintim că nu doar la nivelul datelor despre familie și despre violența în cuplu cifrele sunt alarmante, dar și datele de la Salvați Copiii în care spun că aproape 70-80% dintre copii primesc în familie acte de violență”, a spus prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară.
„Iar violența asta eu aș vedea-o într-o formă de manifestare mai largă: ca să ai violență în familie, nu trebuie să fie neapărat cazuri de violență fizică, ci și tonul, limbajul, atitudinea, abordarea cu răceală, cu ură a relațiilor dintre părinți, dintre părinți și copii. Cred că toate acestea îl influențează pe copil”, a spus Sorin Ivan.
„Îl influențează pe copil pentru că el este extrem de expus la modelele acelea de comportament și le învață înainte de a vorbi. Și atunci, bineînțeles că se duce și el în altă parte - la școală, în parc - să se poarte la fel.
Din păcate, avem impresia că dacă îi învățăm informații, cunoștințe, facem destul. Din păcate nu este destul. Luăm ca fiind de la sine înțeles că ei trebuie să știe să se comporte, da? Așa cum îi învățăm să meargă, așa cum îi învățăm literele, trebuie să-i învățăm și limbajul socio-emoțional vizavi de reacția la un eveniment frustrant, la un eveniment care nu ne convine, la un eveniment care poate necesită clarificări, pentru că același eveniment, dintr-o perspectivă, poate părea atac când, de fapt, el este defensivă”, a spus prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară.
Părinții nu mai au timp și răbdare pentru copii, iar profesorii se tem să intervină
Prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară a explicat că părinții sunt tot mai obosiți și au mai puțin timp și răbdare pentru copii, iar profesorii se tem să intervină în cazurile de agresivitate, deoarece riscă reclamații și amenințări din partea părinților
„Avem mult de lucru pentru că, din păcate, simțim din ce în ce mai mult că suntem suprasolicitați și nu mai avem resurse, în primul rând de timp - dar se vorbește că n-am avea resurse nici de alte feluri - și trăim niște vremuri destul de tulburi. Și atunci pe repede-înainte nu mai avem timp să-i ascultăm pe copii, nu mai avem răbdare, nu mai avem răbdare nici să-i învățăm cum să se poarte într-o anumită situație. Și atunci ei nu învață de la sine decât implicit prin modelele pe care le învață.
E greu să intervină profesorul când școala și profesorul și-au pierdut autoritatea și îl paște la fiecare intervenție de aceasta o reclamație de la părinte, o reclamație sau amenințare cu „vine presa”. Este foarte greu. Profesorul se teme. Chiar apar și evenimente efectiv direct violente la adresa profesorului.
E greu pentru profesor dacă n-are un cadru în care să nu se teamă să intervină și pentru prevenție, și pentru evenimentul agresiv, și ulterior să facă follow-up, pentru că mulți părinți, știm foarte bine, acționează și ei la fel de agresiv și violent cerându-și anumite drepturi.
Nu blamez pe nimeni, nu blamez nici cadrul didactic, nu blamez nici părintele, dar din păcate nu suntem într-o paradigmă foarte eficientă a comunicării”, a spus prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară la emisiunea DC Edu, realizată de prof. univ. dr. Sorin Ivan la DC News și DC News TV.