Opt centimetri în plus la nivelul apei în zona Cernavodă și cel puțin nouă zile câștigate pentru Unitatea 2 a centralei nucleare. Acesta este rezultatul anunțat de ministrul interimar al Apărării și Transporturilor, Radu Miruță, după operațiunea prin care autoritățile au încercat să redirecționeze o parte din debitul extrem de redus al Dunării către zona centralei, prin scufundarea unor barje umplute cu pietre.
„8 cm câştigaţi la Cernavodă. Cel puţin alte 9 zile pentru Unitatea 2. Azi dimineaţă a fost prima măsurătoare după scufundarea barjelor în Dunăre şi dragarea unor praguri: după ce ieri cota apei scăzuse cu 3 cm, azi dimineaţă, la Cernavodă, nivelul apei în ultimele 24 de ore a crescut cu 4 cm. Prognoza ne spunea că scădem şi azi cu 4 cm. Deci am câştigat 8 cm net. Asta ne duce cu funcţionarea Unităţii 2 pentru cel puţin 9 zile, pe prognoza actuală", a scris Miruţă, duminică, într-o postare pe Facebook.
Rezultatul vine după o serie de intervenții fără precedent în această perioadă. Autoritățile au folosit inclusiv barje scufundate controlat în brațul Bala, pentru a modifica repartiția debitului și a direcționa o cantitate mai mare de apă spre traseul care alimentează zona Cernavodă. În paralel, au fost executate lucrări de dragare a unor praguri care afectau circulația apei.
Fără un debit corespunzător, centrala nucleară nu poate funcționa
Operațiunea are loc pe fondul unei secete hidrologice severe, care a împins debitul Dunării la valori extrem de mici pentru această perioadă. La intrarea în România, prin secțiunea Baziaș, debitul era estimat la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă la începutul lunii august, de peste trei ori sub media multianuală pentru luna iulie și cu mult sub valorile obișnuite pentru această perioadă. În prognoza hidrologică pentru august, INHGA indică o medie multianuală de aproximativ 3.900 mc/s la Baziaș.
Situația este cu atât mai complicată cu cât Dunărea este sursa de apă pentru sistemele de răcire ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Apa captată din fluviu ajunge în circuitele de răcire, iar nivelul scăzut al apei poate limita capacitatea centralei de a funcționa în condiții normale. Nuclearelectrica precizează că apa din Dunăre nu intră în contact cu circuitul primar al reactorului, ci este folosită pentru răcirea condensatorului turbinei și a unor schimbătoare de căldură.
Criza hidrologică s-a transformat astfel într-o problemă energetică majoră pentru România. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat pe fondul nivelului scăzut al Dunării, iar autoritățile au făcut eforturi pentru menținerea în funcțiune a Unității 2. Cele două reactoare au împreună peste 1.400 MW putere instalată, astfel că indisponibilitatea lor pune presiune suplimentară pe Sistemul Energetic Național.
Consum energetic ridicat
În același timp, România traversează o perioadă în care consumul de energie rămâne ridicat, iar producția internă nu acoperă în permanență întregul necesar. Ministerul Energiei estima recent vârfuri de consum de aproximativ 7.300 MW, în timp ce producția internă era estimată la 4.000-4.300 MW, diferența urmând să fie acoperită prin importuri.
În acest context, fiecare zi de funcționare a Unității 2 contează. Cele nouă zile anunțate de Miruță nu reprezintă o rezolvare definitivă a problemei, ci o perioadă suplimentară în care autoritățile speră să mențină reactorul conectat la sistem și să evite o nouă pierdere importantă de capacitate de producție.
Ministrul a mulțumit celor implicați în operațiune și a prezentat intervenția drept un exemplu de mobilizare rapidă a instituțiilor statului.
„Este un rezultat concret pentru care le mulţumesc celor implicaţi: domnului prim ministru pentru coordonare şi sprijin în depăşirea tuturor blocajelor, ANAR pentru soluţie, Armatei şi Transporturilor pentru implementarea ei! Jos pălăria şi celor de pe vapoarele împingătoare şi de dragaj, care au lucrat in continuu! Când există o problemă reală, nu avem nevoie de explicaţii despre de ce nu se poate. Avem nevoie de soluţii şi de oameni care să le pună în practică", a mai spus ministrul.
Intervenția autorităților a devenit necesară după ce nivelul Dunării a continuat să scadă, iar prognozele hidrologice au indicat menținerea unor valori foarte reduse. La sfârșitul lunii iulie, debitul fluviului la intrarea în România ajunsese la circa 1.650 mc/s, valoare comparabilă cu situația din 2005. Pentru comparație, cel mai mic debit înregistrat istoric la Baziaș a fost de aproximativ 1.400 mc/s, în 1985.
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizase, vineri, că nivelul Dunării permitea funcționarea reactorului rămas în funcțiune pentru doar patru-cinci zile dacă scăderea continua cu până la trei centimetri pe zi. El a precizat că autoritățile continuă să caute soluții pentru asigurarea apei necesare răcirii.