Sociologul Bogdan Bucur explică originile capitalismului românesc și mecanismele prin care s-a făcut acumularea de capital în urmă cu aproximativ 150 de ani. De la statutul de „sudit”, care oferea protecție juridică și diplomatică străină, până la privilegiile boierimii, aceste mecanisme au influențat profund formarea primei modernități românești.
Sociologul Bogdan Bucur a vorbit despre modul în care s-a format capitalismul românesc și a explicat că acumularea de capital, în urmă cu aproximativ 150 de ani, a fost favorizată prin acceptarea supușeniei străine.
Potrivit acestuia, statutul de sudit oferea protecție juridică și diplomatică din partea marilor puteri, iar consulul avea drept de jurisdicție specială în Țările Române.
„Românii spun: 'Nu ne vindem aurul de la Roșia Montană, să fie românesc!' - cum vine o firmă canadiană să ne aducă licențe, să aducă bani de investiții. În schimb, au vândut comerțul, au dat aproape gratis Cora, Kaufland, Lidl, Penny, Metro. Săracii fac producție, bogații fac comerț. Capitaliștii care nu lucrează cu statul sunt călcați de instituțiile statului, vin controlorii peste ei. Și ce spune asta? Zic: 'I-am dat 20% din acțiuni unui cetățean francez, german, fără nimic. Nu vrea aport la capital, nu vrea să facă nimic. Doar că atunci când presiunile sunt prea mari să se ducă un pic la ambasadă'. E reală povestea asta?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
„Are 150 de ani, și mai bine, modul în care s-a făcut modernitatea românească, prima fază, cum s-a făcut de fapt acumularea de capital - e chiar teza mea de licență. Ea s-a făcut în două feluri. Acumularea de capital a fost permisă în această țară prin două mecanisme clasice. Un pic reorganizate, restructurate, ele sunt în vigoare și astăzi.
Primul dintre ele a fost acceptarea într-o formă sau alta a supușeniei străine. De ce? Pentru că aducea cu sine protecție juridică din partea unor state, a se citi imperii, care aveau, evident, o forță de persuadare politică și diplomatică superioară unui biet principat și chiar relevantă pe lângă Poarta suzerană de la Constantinopol, care n-avea cum să nu fie sensibilă la presiunile pe care le făcea Imperiul Țarist, Prusia, Marea Britanie, Imperiul Habsburgic și așa mai departe.
Drept urmare, pentru cei care doreau să facă capitalism la începuturile sale - mă refer la prima jumătate a veacului al XIX-lea și un pic după - instrumentul prin care puteai să faci asta fără să fii călcat pe cap, la propriu sau la figurat, de către autoritățile fiscale, militare, judiciare abuzive, valahe sau moldave, era să devii sudit. Acesta era termenul: sudit. Suditul însemna o raia valahă - ca să folosesc exact termenul - sau o moldavă, care accepta supușenia străină. Ăsta era primul mecanism”, a spus Bogdan Bucur.
„Nu era oricum suzerană Poarta? Adică ai acceptat-o o dată, a doua oară e mai ușor”, a spus jurnalistul Val Vâlcu.
„Nu! Deveneai supus străin și atunci te reprezenta în baza unor privilegii pe care marile imperii le aveau semnate cu Poarta suzerană. Deveneai subiect al protecției de care beneficiau supușii acestor țări și erau reprezentați de consulul la București sau la Iași al acestor țări, ceea ce îi conferea consulului drept de jurisdicție specială în Țările Române. Cu alte cuvinte, nu se aplica legislația națională, ci se aplica legislația din țara lui, era drept de jurisdicție”, a spus Bogdan Bucur.
Boierimea și formarea capitalismului românesc
Bogdan Bucur a vorbit și despre cel de-al doilea mecanism prin care s-a format capitalismul românesc și a explicat că boierimea beneficia de privilegii și drepturi importante.
Boierii ocupau funcții similare celor de miniștri și secretari de stat de astăzi, iar aceste poziții le permiteau să gestioneze resursele publice și să obțină beneficii pentru propriul interes.
„Al doilea mecanism, care este valabil și astăzi, dar trebuie un pic tradus, era accesarea privilegiilor tradiționale de către clasa socială conducătoare și privilegiată, care a fost pentru prima modernitate boierimea. A fi boier în Țările Române până la desființarea boieriei la jumătatea veacului al XIX-lea însemna o serie de drepturi și privilegii cu totul excepționale, care erau legale.
'Ordonanțau' bugetul de stat al Țărilor Române, ca să folosesc termeni moderni în exprimare, că boierii de prima treaptă, de prima clasă, exercitau funcții similare celor de miniștri de astăzi. Cei din clasa a doua exercitau poziții cam la nivel de secretar de stat - încerc să traduc din română în română ca să nu mergem repede - ori la nivel teritorial, ori la nivel central. Unele dintre ele deveniseră deja onorifice, dar, în primul rând, erau singurele categorii socio-profesionale care primeau un salariu în bani. Foarte important!
Mai apoi, gestionarea resurselor se face à la Roumanie. Adică cred că înțelegem toți ce însemna să gestionezi resurse publice. Și atunci, ca și acum, o făceai, în primul rând, înspre beneficiul propriu”, a spus Bogdan Bucur.
Dreptul de a încasa plocon
Bogdan Bucur a spus că boierii aveau dreptul să primească plocoane de la subordonați la numirea sau reconfirmarea în funcție. Aceștia puteau organiza bâlciuri, târguri și iarmaroace pe propriile moșii, prin care obțineau venituri și aveau suficienți bani pentru a împrumuta statul, cu dobândă.
„Exista dreptul de a încasa plocon de la subordonați, cu alte cuvinte, era legal ca, la numirea sau reconfirmarea în funcție, toți cei de sub tine să-ți datoreze o atenție care în limba română până astăzi a rămas în sine pozitivă, dacă te referi la actul dintre fin și nași care datorează plocon, cuvânt care nici astăzi nu este cu totul peiorativizat, ba din contră, are un sens pozitiv. Domnul însuși făcea asta în raport cu stăpânul său care era la Constantinopol, doar că se numea altfel și avea o cu totul altă anvergură.
Deci ploconul datorat de către subordonați șefului - și cred că înțelegem asta - fiecare pentru cei de deasupra lui, la confirmarea sau reconfirmarea în funcție căci nu avem funcție publică sau un statut care să însemne o exercitare a funcției publice a la long. Nu există așa ceva! (...)
Mai importante pentru prima modernitate sunt următoarele privilegii ale boierilor: reușeau să obțină privilegiul de a întemeia bâlciuri, târguri și iarmaroace, adică spații pe moșiile lor, unde se puteau pune în vânzare, în circulație, toate bunurile și produsele din zona respectivă, ceea ce, bineînțeles, că însemna o cotă de participare pentru organizator. Sper că nu e cazul să explic ce înseamnă să se întâmple pe moșia ta lucrul acesta.
Mai apoi, aveau privilegiul de a împrumuta visteria valahă cu bani! Aveau într-atât de multe resurse încât... Evident, cu dobândă. Deci, așa s-a făcut prima modernitate”, a spus Bogdan Bucur.
Video: