Mărturii cutremurătoare ies la iveală din interiorul AMEPIP. Șapte angajate au depus plângeri la Poliție și Parchet împotriva directorului Ionuț Coș, pe care îl acuză de umilințe, avansuri sexuale explicite și amenințări cu concedierea.
Dosarele prezentate de România TV conțin acuzații de abuz psihologic, hărțuire sexuală și umilințe repetate la adresa directorului Ionuț Coș, din cadrul agenției AMEPIP, instituția care controlează toate companiile de stat din România. Mărturiile femeilor arată o obsesie pentru viața lor intimă. Superiorul ierarhic ar fi transformat autoritatea funcției într-un instrument permanent de presiune psihologică.
Una dintre victime a consemnat în plângerea oficială detalii care depășesc orice limită admisibilă.
„Domnul Coș a afirmat în mod explicit că ar dori să meargă în vacanță împreună cu mine și cu soțul meu, adăugând că ar dormi în pat, la mijloc, între noi doi. Această declarație este profund deplasată, jignitoare și de natură să creeze un mediu de lucru ostil, degradant și umilitor. (…) Comportamentul abuziv nu a încetat, ci a îmbrăcat forme noi de presiune”, se arată într-o plângere.
Teroarea ar fi coborât apoi în planul sarcinilor de serviciu, ce ar fi fost prelungite abuziv până târziu.
„Acesta îmi solicita frecvent și nejustificat să rămân peste programul de lucru pentru întocmirea unor situații pe care le cereau Conducerea AMEPIP și SGG și se dorește ca acestea să fie gata până la orele 24:00-02:00 dimineața. (…) Domnul director exercită o supraveghere fizică permanentă și sufocantă asupra mea”, conform unei plângeri.
Lipsa oricărui spațiu personal ar fi transformat fiecare zi de muncă într-o tortură psihică.
„Mă urmărește în mod sistematic prin birourile instituției, vine în spațiile în care mă aflu și comentează în mod intruziv acțiunile mele cotidiene, cum ar fi momentele în care port o conversație telefonică sau când mă hrănesc. Toate aceste acțiuni îmi provoacă o stare de stress psiho-emoțional constant, anxietate zilnică și o puternică degradare a calității vieții profesionale și personale”, spune o victimă într-o altă plângere.
„Chiar dacă ești cu soțul în pat, trebuie să faci situații!”
Granița dintre viața de familie și cerințele de la birou ar fi fost ștearsă. Dreptul la odihnă sau la îngrijirea copiilor ar fi devenit motiv de șicanare, iar limbajul ce ar fi fost folosit în discuții denotă o lipsă de respect față de statutul de mamă și soție. Plângerile depuse la anchetatori redau scene greu de imaginat:
„În repetate rânduri mi s-a comunicat că am obligația de a răspunde solicitărilor telefonice și profesionale la orice oră, inclusive în afara programului de lucru, indifferent de situația personală sau familială în care mă aflam. În acest context, domnul Ion Coș a afirmat: Chiar dacă ești cu soțul în pat, el stă deasupra și tu dedesubt și trebuie să faci situații. De asemenea, în cadrul unei zile de lucru, după ce am consumat apă, am fost chemată în biroul domnului Ionuț Coș. Observând că îmi vărsasem accidental o cantitate mica de apă pe bluză, acesta mi-a adresat următorul comentariu: Vezi că te-ai udat la țâțe. (…) Având în Vedere că sunt mama unei fetițe în vârstă de 6 ani, au existat situații în care a fost necesar să plec la finalul programului pentru a o prelua de la grădiniță. În astfel de situații, domnul Ionuț Coș mi-a comunicat că nu am voie să plec și a formulat afirmații precum: Trimit eu pe cineva să o ia. O iau eu. Îți angajez eu o bonă. Aceste afirmații erau însoțite de solicitarea de a rămâne peste program”, se mai arată într-o plângere.
Comentariile umilitoare ar fi continuat chiar și în fața altor angajați, în timpul ședințelor oficiale.
„În cadrul unor ședințe, acesta a afirmat că: O să ajungi să te dea soțul afară din casă. Ulterior a continuat spunând că el nu are unde să mă țină, dar că va vorbi cu colegii pentru a-mi face o camera la AMEPIP”, mai susține o femeie într-o altă plângere.
„În mod frecvent, atât eu, cât și alți colegi, primim apeluri telefonice după ora 21:00 și chiar după miezul nopții. Aceste apeluri au loc inclusive în perioadele de concediu. În situațiiile în care nu răspund imediat la telefon, a doua zi sunt certată și mi se reproșează că nu mă aliniez nevoilor direcției, fiind atenționată că ar trebui să îmi caut alt loc de muncă dacă nu accept acest mod de lucru”, se mai arată în altă plângere.
Reacția dură a fostului ministru Câciu: „Taie răul de la rădăcină!”
Realizatorul TV Victor Ciutacu a spus că Ionuț Coș ar fi refuzat constant orice dialog sau explicație publică, iar biroul de presă al agenției a ignorat complet apelurile jurnaliștilor. Prezent în platou, fostul ministru Adrian Câciu a povestit ce a făcut el când a aflat că are un hărțuitor în subordine.
„Dincolo că domnul Coș ar trebui să își dea demisia, este vorba și de conducerea AMEPIP. Eu am fost conducător de două ministere. 65% la Finanțe, doamne, și 76% doamne la Fonduri Europene. Am avut un subaltern la ANAF cam hărțuitor așa. Când am aflat, primul lucru pe care l-am făcut a fost că l-am rugat să vină la mine. L-am ascultat, i-am spus care este situația, ce mi s-a spus că ar fi făcut. Dintr-o data a devenit foarte credincios familiei, că el are familie. Și i-am zis ca să închidem această situație, să meargă să își ceară scuze în timp ce își scrie și demisia. Vreau să spun un lucru: un conducător de instituție nu lasă lucrurile astea la nivelul birocratic, să se întâmple. Taie răul de la rădăcină. (…) Avem o instituție a statului decredibilizată. Nu stai cu el în funcție”, a spus fostul ministru la România TV.
AMEPIP confirmă că au fost depuse sesizări
La 11 septembrie, AMEPIP a publicat un punct de vedere oficial în care admite existența cazului.
„La nivelul instituției au fost formulate sesizări referitoare la posibile situații de hărțuire pe criteriul de sex, hărțuire morală la locul de muncă”, a transmis agenția.
Redăm integral punctul de vedere al AMEPIP:
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice tratează cu maximă responsabilitate orice sesizare privind posibile fapte de hărțuire pe criteriul de sex sau de hărțuire morală la locul de muncă și acționează, în toate situațiile de acest tip, cu respectarea cadrului legal aplicabil, a confidențialității procedurilor, a demnității persoanelor implicate, a dreptului la apărare și a principiului prezumției de nevinovăție.
La nivelul instituției au fost formulate sesizări referitoare la posibile situații de hărțuire pe criteriul de sex, hărțuire morală la locul de muncă. Acestea au fost analizate de Comisia de specialitate din cadrul AMEPIP, constituită și funcționând potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 970/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă.
Cercetarea a fost finalizată prin Raportul Comisiei hărțuire si înaintat conducătorului AMEPIP. Raportul se află, la acest moment, în analiză, în vederea evaluării concluziilor și recomandărilor formulate și, după caz, a adoptării măsurilor corespunzătoare, cu respectarea competențelor legale și a procedurilor aplicabile.
Totodată, la nivelul Comisiei de disciplină se derulează, în paralel, o procedură administrativ-disciplinară, în conformitate cu cadrul normativ aplicabil. Aceasta reprezintă un demers distinct de activitatea Comisiei pentru hărțuire, desfășurat de o structură cu atribuții proprii. Precizăm că existența unei proceduri disciplinare în curs nu constituie, prin ea însăși, o confirmare a unei abateri disciplinare și nu echivalează cu stabilirea răspunderii vreunei persoane.
Pentru protejarea persoanelor implicate, a datelor cu caracter personal și a caracterului confidențial al procedurilor interne, AMEPIP nu poate furniza, în această etapă, informații privind conținutul raportului, identitatea persoanelor vizate, declarațiile sau probele administrate, concluziile individualizate ori eventualele măsuri care ar putea fi dispuse.
AMEPIP respinge orice formă de hărțuire, discriminare sau comportament care aduce atingere demnității în muncă și rămâne angajată în menținerea unui mediu profesional bazat pe respect, integritate, egalitate de șanse și responsabilitate. Instituția va comunica public informații suplimentare, în măsura permisă de legislația în vigoare, după finalizarea etapelor procedurale și instituționale necesare.