Ziua Naţională a Transplantului în România – „Efort și dăruire pentru salvarea de vieți. Pandemia, o provocare fără precedent”

Cea de-a 16-a aniversare a Zilei Naţionale a Transplantului în România a fost organizată anul acesta sub auspiciile Ministerului Sănătății și Agenției Naționale de Transplant atât în cadrul unor festivităţi desfăşurate la Hotel Crowne Plaza București, cât și în transmisie online, din cauza restricțiilor sanitare impuse de pandemia COVID19.

Ziua Națională a Transplantului este, în primul rând, o sărbătoare dedicată pacienților transplantați - dovada vie a beneficiilor activității de transplant. În cadrul evenimentului, domnul Profesor Dr. Irinel Popescu – întemeietorul programului de transplant hepatic în România, a oferit premiul „Sf. Gheorghe al transplantului, purtătorul de biruință” domnilor Gheorghe Penea – cazul numărul unu în Programul de Transplant Hepatic IC Fundeni și Gheorghe Badea – cazul numărul doi în Programul de Transplant Hepatic IC Fundeni, ambii având peste 20 de ani de supraviețuire.

„Îmi face plăcere să-mi amintesc de începuturile din anul 2000 şi această secvenţă: transplantul de ficat al domnului Penea, la început de aprilie, urmat de o complicaţie postoperatorie neaşteptată în ziua paisprezece, reintervenţie cu succes, apoi imediat, al doilea donator şi al doilea transplant heaptic la domnul Badea, la începutul lunii mai. În perioada care acoperea sărbătoarea Sf. Gheorghe, purtătorul de biruinţă, cei doi Gheorghe au fost primii doi transplantaţi hepatic din România cu succes. Şi ne reîntâlnim după 20 de ani, ca în romanul lui Alexandre Dumas, cu bine, cu sănătate şi în formă bună cu amândoi şi nu numai. După cum se vede, şi domnul Paraschiv, transplantat tot în anul 2000, este alături de noi, precum şi mulţi alţii dintre pacienţii transplantaţi”, a declarant domnul Profesor Dr. Irinel Popescu în deschiderea festivităţilor.

În fiecare an, persoanele transplantate celebrează noua viaţă dobândită împreună cu familiile lor, cu specialiştii din domeniul transplantului, alături de personalităţi marcante ale societăţii civile şi reprezentanţii mass-media.

Evenimentul a fost precedat de o conferinţa de presă care s-a bucurat de prezența doamnei Monica Emanuela Althamer, secretar de stat Ministerul Sănătății, care a prezentat principalele realizări și provocări ale activităţii de transplant din România în perioada pandemiei, precum și principalele strategii și proiecte în privința dezvoltării activității de transplant în România, reprezentând un prilej de conştientizare a faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă.

Participanții la conferința de presă au menționat că problemele spinoase și urgente constau în numărul redus de donatori, numărul scăzut de spitale în care activitatea de identificare și declarare donatori se desfășoară corespunzător și care au implementat, printr-o muncă susținută și cu sprijinul managementului, conceptul de „cultura donatorului”. S-a subliniat importanța mass mediei în educarea și informarea  corectă a populației, precum și rolul foarte important pe care mass media îl are în promovarea activității de donare în rândul populației.

De la demararea programului de transplant şi până acum, în România au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe, iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi. Doar la Institutul Clinic Fundeni au fost realizate peste 1.000 de operaţii de transplant hepatic, iar în momentul de faţă, România mai are încă două programe: unul la Spitalul „Sfânta Maria" din Bucureşti și unul la Spitalul „Sfântul Spiridon" din Iaşi. România a contribuit decisiv la implementarea şi dezvoltarea programului de transplant hepatic de la Chişinău pe care îl considerăm tot un program românesc şi a cărei evoluţie ne bucură foarte mult.

În cadrul conferinţei a fost remarcat faptul că transplantul a fost printre activităţile „cele mai protejate" în perioada pandemiei şi că niciunul dintre pacienţii transplantaţi nu a decedat în urma infecţiei cu noul coronavirus. De asemenea, a fost subliniat faptul că în recentul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă transplantul reprezintă una din marile priorităţi în sănătate stabilite de Guvernului României. Doamna Monica-Emanuela Althamer a explicat că transplantul pulmonar a fost reluat în România de joi, 3 iunie, și că o parte dintre pacienți, cazurile cele mai complicate, vor fi rezolvate în centre din Italia, în baza unui memorandum semnat de ANT cu agenția italiană similară.

Ea i-a mulțumit public medicului Igor Tudorache care vine de ani de zile și face transplant la Sfânta Maria: „În ceea ce privește transplantul pulmonar, cum spunea și domul profesor Irinel Popescu, este impresionant efortul doctorului Igor Tudorache. A fost o perioadă grea pentru transplant în general, pentru transplantul pulmonar în special, fiind o activitate la început. Agenția Națională de Transplant a încercat de-a lungul ultimilor ani să încheie parteneriate cu alte țări, pentru că fiind o activitate la început avem nevoie în continuare de suport. Nu putem face încă transplant pulmonar pediatric, avem nevoie în continuare de ajutorul altor țări și pentru transplantul pediatric, și pentru cazurile complexe care nu pot fi rezolvate în România. În sfârșit, după ani de efort s-a încheiat acest memorandum cu Italia. În primul rând, a fost un efort al domnului doctor Radu Zamfir și al echipei ANT”.

Directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, dr. Radu Zamfir, a declarat că se pregăteşte un sistem naţional de prelevare multiorgan:

„Pregătim realizarea unui sistem naţional de prelevare multiorgan care să includă, în mod firesc, medicii care efectuează această procedură într-un sistem de tip gardă dedicată, cât şi creşterea numărului lor prin reluarea unor cursuri de pregătire profesională în activitatea de transplant atât în ţară, cât şi în afara ţării. O altă direcţie prin care ANT doreşte extinderea polului de grefe disponibile este realizarea de acorduri cu ţările vecine".

El a menţionat că ANT are un acord semnat cu Republica Moldova şi unul în curs de finalizare cu Bulgaria, dar şi un acord cu Italia referitor la transplantul pulmonar:

„Avem un acord semnat cu Republica Moldova şi unul în curs de finalizare cu Bulgaria cât şi un acord finalizat cu Italia referitor la transplantul pulmonar. O plasă de siguranţă pentru cazurile care nu pot fi transplantate în țară”. Potrivit acestuia, la „cursivitatea activităţii" în domeniul transplantului trebuie să contribuie şi înfiinţarea unor bănci multiţesut, cât şi unele modificări legislative propuse de ANT care să permită extinderea activităţii de transplant tisular, cornee, piele, dar şi de transplant de organe. În cadrul conferinței a fost subliniat faptul că activitatea de transplant în România s-a desfăşurat fără întrerupere, chiar dacă anul 2020 a fost unul extrem de dificil pentru sistemul sanitar din întreaga lume.

Doamna Prof. Dr. Ioana Grințescu, președinte al Consiliului Științific al ANT și KDP naţional, a explicat condițiile extrem de dificile prin care au trecut secțiile ATI odată cu declanșarea pandemiei COVID 19, presiunea uriașă existentă în toată această perioadă asupra secțiilor ATI, precum și problemele care au apărut în activitatea de identificare și declarare donatori în moarte cerebrală, remarcând efortul deosebit al personalului medical implicat în activitatea de donare.

De asemenea, doamna Prof. Dr. Ioana Grințescu a subliniat importanța recomandării ANT și sprijinul Ministerului Sănătății de a fi continuată activitatea de transplant în contextul pandemiei, măsurile luate pentru ca această activitate să se poată desfășura, astfel încât a fost limitată scăderea dramatică a activității de transplant. Anul trecut, în ciuda pandemiei COVID-19 și cu eforturi de multe ori supraomenești din partea echipelor medicale specializate în prelevare de organe, în România au fost înregistrați 66 de donatori, de la care au fost prelevate organe pentru a face 190 de transplanturi. Anul acesta, până acum au fost 19 donatori şi s-au realizat în România: 2 transplanturi de cord, 64 transplanturi renale (din care 30 cu donator în viaţă) şi 21 transplanturi hepatice (din care 5 cu donator în viaţă).

În cadrul festivității, a fost acordată o plachetă de onoare domnului Dr. Șerban Brădișteanu pentru activitatea de pionierat în domeniul transplantului cardiac în România și contribuția îndelungată la dezvoltarea Programului Național de Transplant.

Marșul pentru Viața organizat cu prilejul acestei zile este un omagiu adus „îngerilor” și familiilor lor, celor care au ales într-un gest suprem, umanitar, să dea șansa la viață altor bolnavi care altfel nu ar supraviețui, dar și echipelor medicale care, dând dovadă de abnegatie și de multe ori de sacrificiu personal, luptă pentru salvarea pacienților și triumful vieții.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa unor invitaţi de marcă precum Monica Emanuela Althamer, - Secretar de Stat, Prof. Dr. Irinel Popescu, Prof. Dr. Ioana Grințescu, Dr Radu Zamfir, Prof.Dr. Radu Deac, Prof. Dr. Ileana Constantinescu, Prof. Dr. Cristian Lupașcu, Prof. Dr. Adrian Covic, Prof. Dr. Dana Tomescu, Conf. Dr. Marian Burcea, Conf. Dr. Liliana Mirea, Dr. Carmen Pantiş, Dr. Rosana Turcu, Dr. Victor Zota, Dr. Raluca Neagu Movilă, Dr. Andrei Nica.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy