Ca și oamenii, corbii au interneuroni, celulele nervoase care joacă un rol fundamental în capacitatea de a prezice și de a decide.
Ingeniozitatea lor remarcabilă se datorează abundenței în creier a unui grup de celule numite „interneuroni”, care joacă un rol cheie în procesarea informațiilor.
Acest lucru este relevat de ancheta lui Felix Ströckens de la Universitatea Ruhr din Bochum, Germania, care studiază și compară creierele de struți, cocoși domestici, porumbei domestici și trei specii aparținând familiei corbului, cioara neagră, cioara cu glugă și corbul comun.
La bază se află tehnica numită „fracționare izotropă”, cu ajutorul căreia s-a stabilit ce familii de celule nervoase erau prezente în creierul fiecărui exemplar și în ce cantități, potrivit La Stampa.
A reieșit astfel că interneuronii, celulele nervoase mici esențiale pentru funcțiile cognitive, abundă în familia corbilor: sunt celulele care procesează informațiile primite de la neuronii senzoriali și apoi trimit o serie de inputuri către neuronii motori. Interneuronii joacă un rol deosebit de important în capacitatea de a lua decizii.
”Mai multe studii, în trecut, arătaseră că unele comportamente considerate inteligente sunt legate de diferite grupuri de interneuroni din creierul mamiferelor”, precizează expertul.
Cu toate acestea, a existat o lipsă de analiză și comparație specifică între speciile de păsări cu niveluri diferite de inteligență. În această nouă lucrare, oamenii de știință au observat acele celule la lucru: corvidele au, în medie, 290 de milioane, față de aproximativ 124 de milioane, prezente la struți și doar 40 de milioane la porumbei și găini.
Noi, oamenii, avem undeva la peste 1,3 miliarde.
Diferența observată între corvide și struți este deosebit de notabilă, subliniază Ströckens, deoarece trebuie luat în considerare că creierul unui struț este de aproximativ dublu față de cel al unui corb.
Rămâne de clarificat de ce corbii au evoluat pentru a poseda o asemenea cantitate de interneuroni. Acesta poate să nu fie singurul element în joc. Alți factori – subliniază el – ar putea fi importanți: rețeaua de conexiuni dintre celulele nervoase și, mai general, însăși arhitectura creierului corbilor.
Următoarea frontieră a acestei cercetări - conchide Ströckens - va fi obținerea unei mase de date cantitative referitoare la un număr mai mare de specii și testarea setului de caracteristici neuronale și relațiile acestora cu abilitățile cognitive ale păsărilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
