Jalea (cu ”D” de la Dragnea) din Educație
Nu voi călca în capcana ieftină în care vrea să ne împingă alianța de la guvernare, PSD-ALDE, cum că bugetul Educației crește cu 5,3 miliarde lei față de 2016 (aici, dar se evită prezentarea cifrelor, adică suma aprobată prin Legea Bugetului 2016 față de cea aprobată pentru anul 2017).
Cifrele seci, pentru cine dorește o comparație adecvată arată astfel: 8,94 miliarde lei aprobate pentru execuția bugetară din anul fiscal 2016, doar 8,24 miliarde aprobate pentru a fi cheltuite în 2017. Adică, în loc de creșterea promisă partenerilor sociali, de 17% față de bugetul 2016, bugetul 2017 implică o scădere. Nu una mare, dar o scădere.
Desigur, jocul de picioare ale PSD nu ar fi fost posibil, dacă bugetul pe 2016 rezervat Educației ar fi fost cheltuit integral. Dar guvernul Cioloș, se pare, nu a reușit nici în Educație să cheltuiască sumele pe care le avea planificate. Sau poate că nu avea sumele respective… la vremea potrivită avertizam că bugetul pe 2016, în fapt pregătit de către PSD dar (pe motiv de #colectiv) asumat, ușor cosmetizat și realizat de către tehnocrați, planifică sume care nu există și nu vor exista, astfel încât la numeroase capitole bugetare execuția bugetară integrală va fi practic imposibilă.
Dincolo de greaua povară a guvernării precedente, scuză folosită recurent de către toți guvernanți post-revoluționari, va trebui să fac o remarcă esențială: bugetul este mai degrabă unul propagandistic, decât unul care să aducă un beneficiu concret și cuantificabil educației românești. Să mă explic.
Cele 2500 de creșe, grădinițe, școli și unități after-school promise de Programul de Guvernare PSD nu vor fi construite. De altfel ele nici nu intră la bugetul gestionat de MENCS, ci la bugetul, mult mai generos croit, al MDRAP-ului. Poate unii dintre primari (aleși pe sprânceană din clientele PSD) să fie norocoși și să taie panglica în intervalul 2017-2020. Dar restul promis va rămâne o frumoasă minciună. Nu de alta, dar și în acest domeniu Guvernul PSD-ALDE a preferat să folosească, apropo de sursa de finanțare, finanțarea pe credite de angajament în loc de finanțarea directă de la buget. Nimeni nu va fi găsit vinovat dacă respectivele credite nu vor putea fi contractate. Creșterile salariale pentru 2017 sunt cuprinse în buget (de fapt mai tot bugetul Educației Naționale va merge pe salarii), dar sunt convins că execuția bugetară pe 2017 va fi un șoc amar atât pentru guvernanți cât și pentru guvernați. Căci când se va vedea, pe la jumătatea lui 2017, că bugetul riscă să se închidă pe un deficit mult mai mare decât acela scontat și că, pentru a se continua plata pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar, va trebui să se facă o serioasă rectificare bugetară negativă, tăindu-se mai toate capitolele de investiții (inclusiv, evident, cele din educație).
Nu știu ce a determinat sectorul sindical să accepte acest buget de butaforie. Sau mă fac că nu știu, ca să acopăr cu necunoașterea mea lipsa de virilitate sindicală a unor lideri care sunt mai vizibili pe ecranele unor televiziuni prietenoase decât în arena confruntărilor cu guvernanții. Astfel, nu știu cum a fost posibil ca sindicatul Alma Mater să accepte ca, la bugetul alocat învățământului superior, creșterea salariilor cadrelor didactice să fie împinsă spre sumele provenite din autofinanțarea universităților. În condițiile în care învățământului superior îi sunt alocate cu 0,3% mai puține resurse financiare, promisa sporire cu 15% a salariilor cadrelor didactice va fi obținută prin creșterea locurilor cu taxă, căci dacă de acolo nu, de unde?
Pentru a concluziona, pe scurt. Bugetul pe 2017 alocat Educației Naționale nu respectă nici promisiunile electorale, nici Programul de Guvernare pe baza căruia domnul Grindeanu a obținut învestitura.
De altfel, pe cât era de abundent programul politic pe baza căruia PSD a câștigat alegerile parlamentare în cifre și termene, pe atât de sărac este programul de guvernare în termeni concreți pe baza cărora să poată fi măsurată eficiența guvernării. O bună găselniță propagandistică, dar a spune tuturor ce frumoase haine are împăratul nu poate ascunde faptul, vizibil și din Piața Victoriei, că împăratul are pantalonii rupți în fund.
În schimb, qui pro quo, pentru banii suplimentari la bugetul educației (bani suplimentari care însă nu există), Ministerul Educației a făcut deja praf principiile concursului pentru directori în preuniversitar, schimbând metodologia și permițând interimate din partea directorilor picați sau neprezentați la concurs, și este în curs de modificare a componenței consiliilor consultative din domeniul cercetării științifice, dând liber la numiri pe criterii de afiliere politică.
Ne așteaptă, se vede, vremuri interesante în Educație. Doar că, din păcate, va fi conform proverbului chinez: ”să mă ferească zeii să trăiesc vremuri interesante”.
N.red. Titlul de homepage și lead-ul aparțin redacției, răspunderea pentru titlul de pagină și conținut revin autorului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
