Asta după ce la începutul anului în Monitorul Oficial a fost publicat un proiect care prevedea autonomia așa zisului Ținutului Secuiesc situat pe tărâmul vechii Dacii. Fără să cădem în dacomania exacerbată, poiectul prevede printre altele, alegerea prin vot al unui președinte în Ținutul Secuiesc, unde pe lângă limba română, maghiara ar deveni limbă oficială (!).
Ce înseamnă de fapt autonomia
Desigur, sunt doar provocări. Dar ele sunt rezultatul politicii duplicitare din România. Din cauza capitalului electoral sau nu de puține ori, a avatajului de a forma o coaliție de guvernare, România preferă să nu aibă o reacție fermă, încurajând indirect astfel de acțiuni.
Revenid la mult râvnita autonimie, ea nu este decât o condiție a individului de a se bucura de independeță în raport cu autoritatea centrală. Interpretabil, dar maghiarii solicită ceva de care deja beneficiază.
Pentru că România este una dintre cele mai permisive țări ale blocului comunitar atunci când vine vorba de drepturile minorităților. O permisivitate care ar face-o invidioasă până și pe Angela Merkel în perioada ei de maximă glorie a politicii minorităților.
În România, etinicii maghiari beneficiază de învățământ în limba maghiară. Până și Bacalaureatul poate fi susținut în limba maghiară. Mai mult, în Târgu Mureș, una dintre cele mai prestigioase Facultăți de Medicină din țară are și secție în limba maghiară. În instituțiile statului, atât în Mureș, dar mai ales cu precădere în Harghita sau Covasna se vorbește limba maghiară.
Ținutul Secuiesc, stat în stat?
Așadar, ce ar aduce în plus autonomia invocată de Tokes? Un post de președinte al republicii autonome, o enclavă pe care s-o conducă fără niciun control lideri cum ar fi chiar pastorul care militează pentru ruperea României. Însă, un scenariu așa cum doresc cele mai înfierbântate voci ale extremismului maghiar ar fi în primul rând în dezavantajul cetățenilor din Secuime.
O decizie a României de a taxa importul sau exportul spre ținutul ”independent”, de a nu recunoaște diplomele obținute în Secuime, ar trimite locuitorii zonei conduse de alde Tokes, din Uniunea Europeană, direct în lumea a treia.
Desigur, acest scenariu într-o Românie integrată în UE, nu e doar improbabil ci chiar mai utopic decât lucrarea lui Thomas Morus.
Astfel de acțiuni ce îmbrățișează indirect caracterul horthyst, perturbă grav bunele relații bilaterale construite între maghiari și români în Ținutul Secuiesc.
Alimentarea revizionismului maghiar în inima României este combustibilul de care extrema dreaptă românească are nevoie pentru a se trezi din hibernare. Iar acest lucru nu face decât să îngrijoreze.
Asemenea acțiuni sunt total incompatibile cu calitatea de pastor pe care Laszlo Tokes o are. Astfel, propovăduirea revizionismului ca pastor, după crimele din cel de-al Doilea Război Mondial, este adevăratul paradox al afacerilor politice derulate de Laszlo Tokes în Transilvania.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
