Ca urmare a anunţului făcut astăzi de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, pentru infracțiunea de genocid, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) salută această decizie istorică şi subliniază că va continua să îşi concentreze eforturile în direcţia identificării responsabililor pentru crime și abuzuri politice în perioada comunistă.
IICCMER a primit cu încredere anunțul Ministerului Public privind începerea urmării penale împotriva fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, locotenent-colonel (r) Alexandru Vișinescu, pentru săvârșirea infracțiunii de genocid. În acest sens, Preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a declarat:
„Vreau să mulțumesc conducerii Parchetului General, care a depus toate eforturile pentru ca această anchetă foarte dificilă să fie demarată și, iată că în doar trei săptămâni, a fost declanșată urmărirea penală. Operativitatea cu care a acționat Ministerul Public demonstrează disponibilitatea acestei instituții pentru soluționarea cauzelor privind crimele politice comise în perioada 1945-1989. Pe toată perioada anchetei, IICCMER a acordat sprijin organelor judiciare și pot spune fără exagerare că relația Institutului cu Ministerul Public s-a dovedit a fi una exemplară”.
În data de 30 iulie a.c., IICCMER a sesizat Parchetul privind activitatea lt.-col. (r.) Alexandru Vişinescu în funcția de comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, respectiv în perioada 1956–1963. La denunțul penal, Institutul a atașat câteva sute de documente de arhivă și mărturii. Din probele administrate de IICCMER a reieșit cu claritate că deținuții politici închiși la penitenciarul Râmnicu Sărat au fost supuși unui regim de exterminare, care a condus în final la decesul unora dintre aceştia. Regimul impus aici nu oferea sub nici o formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, aducând astfel gravă atingere dreptului la viață ca drept fundamental al omului.
Probele administrate de IICCMER atestă faptul că Alexandru Vișinescu este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate. Astfel, în calitate de comandant de penitenciar, el era direct responsabil de „viața deținuților”, așa cum arată Regulamentul de funcționare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor, ceea ce înseamnă că ansamblul condițiilor de detenție era organizat sau cel puțin tolerat de către acesta.
„Este o decizie istorică pentru IICCMER, dar mai ales pentru societatea românească. Este pentru prima dată când un fost lucrător al sistemului carceral comunist este pus sub acuzare pentru infracțiunea de genocid pentru crimele și abuzurile politice comise în timpul regimului comunist. Punerea sub acuzare a fostului comandant de la penitenciarul Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, reprezintă un moment de cotitură în investigarea și sancționarea crimelor comunismului”, a precizat Andrei Muraru. „Am dovedit că investigațiile făcute de experții IICCMER sunt profesioniste, arată fapte concrete, conțin dovezi clare, care au fost confirmate de procurori.”, a mai spus acesta.
De asemenea, referitor la pensiile ce revin foştilor angajaţi ai aparatului represiv comunist, Preşedintele executiv IICCMER a subliniat următoarele:
„Sperăm că şi Ministerul Justiției va finaliza în curând proiectul de lege privind suspendarea pensiilor persoanelor învinuite pentru comiterea de crime și abuzuri politice în perioada comunistă. Din acest moment, odată cu declanșarea urmăririi penale, Alexandru Vișinescu poate fi primul responsabil din sistemul represiv comunist căruia i se va suspenda pensia specială”.
În aprilie a.c., IICCMER a anunțat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 și 99 de ani și locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor și adreselor exacte ale persoanelor în cauză.
Potrivit cadrului legal de funcționare, Institutul este abilitat să efectueze investigaţii științifice cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist şi să sesizeze organele în drept. În perioada 2010-2012, aceste atribuții au fost suprimate printr-o decizie a Executivului, Guvernul redând Institutului, în iulie 2012, dreptul a efectua investigații și de a sesiza Parchetul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
