Misiunea europeano-rusă ExoMars 2020, care îşi propune să descopere dovezi biologice sau geologice ale vieţii pe Marte, va amartiza în anul 2021 în regiunea Oxia Planum, a anunţat marţi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), citată de EFE.
Oameni de ştiinţă şi ingineri europeni s-au reunit la 8 şi 9 noiembrie la Centrul Naţional Spaţial din Leicester, Marea Britanie, pentru a alege locul de parcare al roverului ExoMars.
ESA a anunţat în 2017 că a identificat două locaţii de la suprafaţa lui Marte dintre care va alege una pentru asolizarea din 2020 a roverului european ExoMars. Cele două locaţii, Oxia Planum şi Mawrth Vallis, au fost selectate pentru că în trecutul relativ apropiat al Planetei Roşii dispuneau de apă din abundenţă, iar misiunea ExoMars, o misiune comună ESA şi Roskosmos, are drept obiectiv tocmai căutarea dovezilor existenţei vieţii în trecutul lui Marte. De asemenea, în alegerea locaţiilor "finaliste" un argument de care a trebuit să se ţină cont a fost altitudinea lor cât mai mică, astfel încât paraşuta roverul-ui ExoMars să aibă timp să-i încetinească asolizarea.
Străvechi ocean marţian
Potrivit unui comunicat al agenţiei, Oxia Planum oferă mai multe marje de siguranţă pentru asolizarea şi mobilitatea vehiculului.
Această regiune din emisfera nordică se află la graniţa unde mai multe canale se golesc într-o vastă zonă plană şi prezintă depozite sedimentare dense şi argiloase care, potrivit ESA, ar putea fi similare cu lagunele sau depozitele marine şi ar putea duce cu gândul la existenţa unui străvechi ocean marţian.
Misiunea include o platformă de amartizare şi un vehicul rover pentru explorare echipat cu nouă instrumente ştiinţifice dedicate studierii şi analizării solului Planetei Roşii. Vor fi prelevate mostre de sol de la o adâncime de până la doi metri unde indicatorii biologici ar fi mai protejaţi de radiaţii şi ar putea funcţiona de-a lungul unui întreg an marţian cu o durată echivalentă cu 687 de zile pe Pământ.
Lansare în luna iulie 2020
Misiunea ExoMars 2020, programată pentru lansare în luna iulie 2020, va amartiza în 2021. Aceasta este a doua fază a proiectului ExoMars având ca scop căutarea unor indicii ale existenţei vieţii în trecutul planetei Marte.
Prima fază a proiectului a constat în sonda de cercetare Trace Gas Orbiter (TGO) echipată cu instrumente pentru a căuta metan, printre alte gaze din atmosfera Planetei Roşii - care a încheiat manevra complexă de frânare în atmosfera superioară a planetei Marte în luna februarie - şi modulul Schiaparelli care a a pierdut legătura cu modulul la mai puţin de un minut înainte de a atinge solul marţian.
Până când roverul ExoMars va ajunge pe Marte, în 2021, sonda TGO va inventaria toate tipurile de molecule din atmosfera lui Marte. În luna aprilie, sonda TGO a transmis pe Terra primele sale imagini, care prezintă un crater marţian acoperit cu gheaţă.
Mars 2020, roverul american
Pe de altă parte, Agenţia spaţială americană NASA a anunţat luni că a identificat locul potrivit pentru amartizarea vehiculului rover Mars 2020, programat pentru lansare în iulie 2020. NASA a ales craterul Jezero drept loc de amartizare pentru viitoarea misiune a roverului Mars 2020, după cinci ani de căutări, se arată în comunicatul NASA. Craterul cu o lăţime de 45 de kilometri are un teren bogat din punct de vedere geologic, perfect atât pentru analizarea suprafeţei planetei cât şi pentru studierea eventualelor indicii ale existenţei în trecut ale unor forme de viaţă, potrivit NASA. Oamenii de ştiinţă cred că roverul Mars 2020 ar putea reuşi să detecteze semne de viaţă microbiană ţinând cont că vechimea formelor de relief din crater este estimată la circa 3,6 miliarde de ani şi ar fi făcut parte odată dintr-un sistem asemănător unei delte.
Mars 2020 este programat să fie lansat de la Cape Canaveral din Florida. Este vorba despre o versiune revizuită a roverului Curiosity, care a ajuns pe Planeta Roşie în 2012.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
