Actul coabitării explică un comportament politic de neexplicat. Traian Băsescu a avut exact șapte intervenții în timpul campaniei electorale, mai grele ca șapte păcate pentru PDL/ARD. N-au schimbat balanța, prefigurată de sondaje, dar au eliminat orice risc pentru USL. Discuțiile generate de mesajele prezidențiale au transformat campania la parlamentare într-un remake al campaniei pentru referendum, iar în cazul referendumului rezultatul era deja cunoscut.
La ce i-a folosit, ne-am întrebat cu toții, e un om pragmatic, un șalău bătrân în politică, nu un cârlan nervos, care își descarcă la televizor frustrările. Mai mult, la ce i-a folosit angajamentul solemn cu înghițirea porcului? Doar în politică lași, întotdeauna, loc de întors... Așa cum fraza ”demisionez în 5 minute” era pregătită să-i sperie pe parlamentari, în 2007, înghițirea porcului a fost o sperietoare pentru Bruxelles, în 2012.
Liderii occidentali or avea ei multe pe conștiință, dar se tem încă de ridicol. O astfel de frază, la ei, o rostește doar unul care e decis să meargă până la capăt.
De cealaltă parte, aceeași fermitate în angajamentul pro-suspendare. Practic, Băsescu și-a silit aliații occidentali să intervină, să facă presiuni pentru mediere. Evident că și fără aceste presiuni, până la urmă tot îl numea pe Ponta, dar așa a obținut un fel de acord al Vestului și, implicit, o minimă garanție că nu va fi mazilit înainte de termen.
Pierderile ARD sunt minore: cu unul-două procente în plus nu făcea mare lucru, cu o ancoră la Cotroceni, rezistă mai bine în timpul furtunii care se apropie.
USL, pe de altă parte, iese cu fața boțită, odată ce s-a constituit nu să câștige Guvernarea, ci să schimbe președinția. Poate că, lăsarea lui Băsescu în funcție, îi folosește, într-un fel lui Crin: are cu cine se lupta, iar ARD, cu Băsescu la Putere, nu va reuși să-și schimbe imaginea suficient ca să lanseze un candidat cu șanse, până în 2014.
Alde Barroso, Schulz și Gitenstein au înghițit porcul lui Băsescu. E prea târziu să le mai spun odată ”Sta-v-ar în gât!” și prea devreme să le mulțumesc, zicând ”Să vă fie de bine!”.
