Tudor Pitulac, Head, Research Projects Division, OpenSky Data Systems, a vorbit, în cadrul Aspen Healthcare Summit, atât despre trecutul sistemelor sanitare, cât şi despre ceea ce se întâmplă în prezent. Ne învârtim în cerc? Sau suntem, mai degrabă, într-o spirală?
"De 6 ani desfășor cercetări în zona așa-numitelor Sisteme Informaționale de Imunizare (Immunization Information Systems) din Europa, Asia-Pacific și America Latină, acoperind până în prezent 65 de țări. M-am concentrat pe două studii de caz — vaccinarea împotriva HPV și vaccinarea pneumococică la adulți — și am realizat că am acumulat o experiență valoroasă în această perioadă.
Aș dori să îmi încep prezentarea cu o scurtă poveste, aparent tristă, dar extrem de utilă. S-a întâmplat în urmă cu mai bine de 200 de ani la Spitalul General din Viena, unde un tânăr medic maghiar, Ignaz Semmelweis, a pornit de la datele pe care le avea la dispoziție. Aceste date arătau că în spital existau două clinici de maternitate. În prima clinică erau instruiți viitorii medici, iar în cea de-a doua erau pregătite moașele. Rata mortalității cauzate de sepsis (febra puerperală) la tinerele mame era de 18% în prima sală, în timp ce în a doua era de sub 2%.
Medicul a pornit de la aceste date cunoscute — din cauza cărora multe femei preferau să nască acasă, de teama de a nu ajunge în sala cu mortalitate ridicată — și s-a întrebat: „Ce îmi spun aceste date? Ce pot învăța din ele și, mai ales, ce pot face?”.
Astfel, a realizat că viitorii medici veneau în sala de nașteri direct din sala de disecție, fără a se dezinfecta.
Semmelweis a introdus obligativitatea dezinfectării mâinilor și a reușit să reducă rata mortalității la 1,2%. Deși a publicat studii în acest sens, a fost, din păcate, repudiat de colegii săi. A fost transferat la un spital din Pesta, unde a aplicat aceleași măsuri, menținând mortalitatea sub 1%. În tot acest timp, în restul spitalelor din Viena sau Praga, rata mortalității depășea 10%.
Astăzi, ne aflăm pe un drum similar. Desigur, nu ne învârtim în cerc, ci evoluăm pe o spirală; suntem mult mai avansați și vorbim deja despre Spațiul European al Datelor de Sănătate (European Health Data Space - EHDS). O parte din rolul meu în companie este să păstrez legătura cu tot ceea ce se întâmplă la Bruxelles, în cadrul Comisiei Europene. Prin urmare, sunt foarte familiarizat cu acest concept.
Lucrurile au început — și este foarte bine că au făcut-o — acum aproximativ 10 ani, cu ceea ce se numește Infrastructura Europeană de Servicii Blockchain (European Blockchain Services Infrastructure - EBSI), deoarece totul converge către interoperabilitate. S-a început cu EBSI și primele sale cazuri de utilizare (recunoașterea diplomelor acum 7 ani, apoi a documentelor notariale și multe altele), iar ulterior s-a continuat cu așa-numitele Building Blocks (module standardizate). Aceste blocuri comune sunt dezvoltate la nivelul Comisiei Europene și sunt puse la dispoziția companiilor (cum este și cea în care lucrez) pentru a fi integrate în produse, asigurând astfel o interconectare mult mai facilă.
Procesul a continuat cu o inițiativă esențială astăzi, numită Interoperable Europe, care cuprinde mai multe componente, precum Interoperable Europe Academy, Semantic Interoperability Conference sau GovTech. Noi, românii, ne aflăm într-o poziție foarte bună din acest punct de vedere. Am întâlnit mulți compatrioți la Bruxelles care se ocupă de acest domeniu, dar aș dori să evidențiez trei doamne excepționale: Leontina Șandru, Cristina Cosma și Alexandra Balahur. Dânsele ocupă poziții extrem de importante în cadrul Direcției Generale pentru Digitalizare (DG DIGIT) și fac o muncă absolut remarcabilă.
Toate aceste eforturi ne conduc la miezul problemei: avem date, avem din ce în ce mai multe date, însă problema este că acestea sunt adesea „date murdare” (nebrute/neformatate) și trebuie curățate. Aici intervine problema formatelor și a standardizării. Din fericire, în urmă cu aproximativ doi ani, la nivelul Comisiei Europene s-a acceptat utilizarea standardelor internaționale HL7 (în special HL7 FHIR), openEHR (Electronic Health Records) și SNOMED CT pentru terminologia medicală", a declarat Tudor Pitulac.
Digitalizarea sistemului de sănătate, încotro?
Ioana Novac, de la Biroul Romanian Heroes, a abordat sistemul digitalizării spitalelor din România. Ce a făcut şi ce are de gând să facă Organizaţia Mondială a Sănătăţii în România?
"Din cele 170 de spitale publice incluse în etapa de evaluare, cred că aproximativ 90% se află la nivelul 0 din punctul de vedere al criteriilor pentru dosarul medical electronic. Desigur, am venit cu un set de recomandări, iar în perioada imediat următoare, până la sfârșitul lunii iunie, vom organiza 6 workshopuri regionale cu fiecare dintre aceste spitale. Scopul este de a ajuta conducerile acestora să implementeze cel puțin o parte din recomandări, pentru a atinge un nivel mai ridicat de maturitate digitală.
O altă componentă este un proiect-pilot de competențe digitale destinat personalului medical – asistenți medicali, medici –, dar și personalului de suport din spitale (din departamentele IT, Achiziții și tot ce înseamnă personal administrativ). Ne dorim să consolidăm această zonă a competențelor digitale, unde, din păcate, există disparități destul de mari între centrele universitare și zonele non-universitare, precum și între diferite regiuni ale țării.
Ca urmare, anul acesta vom finaliza un set de module de training care vor fi gata, sper eu, undeva în toamnă, după perioada concediilor. Acestea vor fi disponibile tuturor celor interesați din spitale, dar și din cadrul DSP-urilor și al caselor de asigurări de sănătate. Cursurile vor putea fi urmate online, necesitând doar abilități minime – competențe pe care aceștia le vor dobândi până la finalizarea formării profesionale.
Nu în ultimul rând, împreună cu colegii de la Biroul Regional pentru Europa (Euro) și cu cei de la Comisia Europeană, am realizat un Legal Gap Analysis – o analiză a lacunelor legislative din România privind necesarul de aliniere la Spațiul European al Datelor de Sănătate (EHDS), la care România va adera, dacă nu mă înșel, în perioada 2027-2029. Este o analiză extrem de interesantă, pe care aș fi bucuroasă să o împărtășesc cu toți partenerii și actorii din sectorul de sănătate, cu DSP-urile și ministerele, deoarece reprezintă un instrument foarte util pe care țara îl poate folosi pentru a acoperi acest decalaj legislativ în raport cu restul Uniunii Europene”, a declarat şi Ioana Novac.
Datele pe care le poate primi pacientul în viitor
”Acum doi ani, discutam despre o viziune la nivel european: un spațiu comun de date care să poată fi accesat atât în interesul cetățeanului și al pacientului, cât și în interesul științei supreme, al cercetării medicale și al elaborării de politici publice și de reglementare. Acum doi ani, aceasta era doar o viziune.
Începând de anul acesta, ne apropiem de o realitate implementată în fiecare stat. Toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, acționând împreună în acest cadru unitar, vor schimba realitatea. Ei bine, unde ne aflăm acum? În prezent, avem două elemente esențiale conturate: Spațiul European de Date privind Sănătatea și Regulamentul privind Inteligența Artificială (AI Act). Totul se concentrează pe un element central: încrederea populației că aceste date vor fi utilizate într-un mediu care asigură confidențialitatea, securitatea, claritatea, corectitudinea și acuratețea datelor. În plus – și acesta este un mare avantaj pentru toată lumea – se vor crea premisele pentru implementarea și utilizarea inteligenței artificiale în sistemul de sănătate într-un mod corect și etic.
Sună bine pentru noi toți și, deși știm că din punct de vedere digital România nu stă foarte bine – existând inechități în ceea ce privește maturitatea digitală a statelor membre – consider că acum avem o oportunitate reală pentru un salt tehnologic fantastic. Acest lucru este posibil deoarece există fonduri consistente oferite de Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru retehnologizarea și modernizarea platformei IT a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Sper să nu rămânem în etapa în care doar „stăm” pe această masă de date și extragem în Excel calculele și concluziile noastre pentru fundamentarea reglementărilor.
Pentru a răspunde la întrebarea legată de „Datele pentru Prevenție”, viziunea mea este următoarea: pe scurt, ne propunem să implementăm o aplicație dedicată cetățenilor. Această aplicație va permite accesul la date electronice de sănătate funcționale, care vor fi extinse cu informații privind rezultatele de laborator, imagistica medicală, biletele de externare din spital și recomandările medicale.
Dacă asigurătorul va folosi instrumente de Business Intelligence (BI) aplicate pe aceste volume mari de date, vom putea trimite notificări rapide și vom putea implica pacientul în mod proactiv în menținerea sănătății sale. Vorbim despre:
· Notificări privind obligațiile și drepturile pe care le are;
· Notificări privind serviciile preventive care pot fi accesate oriunde prin instrumente de geolocație, la orice furnizor din sistemul de asigurări de sănătate;
· Notificări personalizate, care țin cont de riscul sau predispoziția de a dezvolta o anumită boală, trimițând ideal cetățeanul către un diagnostic precoce.
Acestea sunt ideile și viziunea Casei pentru viitor, deoarece cred cu tărie că prevenția poate fi realizată doar prin implicarea proactivă a cetățenilor”, a spus Larisa Mezinu-Bălan – Vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.